Problema economiei României este deficitul bugetar extrem de mare

Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene arată că stabilitatea politică, financiară și fiscală a României ar putea influența în mod consistent situația economică. Bruxelles-ul estimează acum o creștere economică de 1,4% a PIB-ului României, o reducere a deficitului cu doar 0,7% la finalul anului și o inflație în scădere ușoară. Previziunile sunt ponderate pentru că încep să se resimtă efectele tarifelor americane care au accentuat instabilitatea globală cu implicații directe în economia europeană, implicit și în România. O temă de discuție pe care o abordăm alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Organizației Profesioniștilor în Învestiții, pe scurt CFA România. Bună dimineața!
Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!
Eu vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația noastră. Cum am putea comenta estimările Comisiei Europene pentru România?
Sunt, le-aș spune, niște estimări realiste, poate chiar ușor optimiste pe partea de creștere economică. Tocmai ce am scăpat de o mare instabilitate politică, lucrul ăsta ar trebui să se vadă și, mă rog, am văzut ce evoluții excepționale au avut piețele financiare românești, excepționale pe partea bună și lucrul acesta va da ceva mai multă încredere în economie. Cred că, mă rog, situația nu este roză pentru economia românească. Principala problemă care generează toate celelalte probleme fiind acest deficit bugetar extrem de ridicat, care și Comisia Europenă îl anticipează să rămână în jur de... chiar peste 8% din PIB, atât anul acesta cât și anul viitor. Asemenea niveluri de deficit bugetar nu sunt sustenabile și trebuie neapărat să luăm măsuri pentru a-l duce jos. De ce? Pentru că... ce face acest deficit mare? Practic sunt niște bani printați și generează inflație, generează deficit comercial și automat deficit de cont concurent, care poate duce la deprecierea leului. Deci cu aceste lucruri ne putem aștepta să vedem cu asemenea deficite: inflație mai mare, leul depreciat. De asta e absolută nevoie să luăm măsuri să le reducem.
Leul s-a depreciat un pic, pare că a devenit mai voinic după ultimele întâmplări din weekend, dar, din punct de vedere economic şi financiar, în acest moment care ar fi priorităţile României?
Prioritatea este, aș spune, pe partea de reducere a deficitului bugetar. Dacă ne uităm la execuția bugetară, vedem totuși creșteri importante de venituri la bugetul de stat, marea problemă sunt cheltuielile. Anul trecut, în contextul anului electoral, s-au făcut cheltuieli fără măsură și astea trebuie plătite acum, și trebuie plătite permanent și, cumva, trebuie să încercăm măcar să le ținem pe loc, crescând veniturile în modul ăsta, să reducem deficitul bugetar. Dar aici, partea de cheltuieli, asta o văd ca punct important pentru următorul guvern.
Trebuie redusă, dar cum credeți că am putea să o facem?
Atenție mai mare la cheltuieli. Clar, nu cred că trebuie realizate concedieri, ci, cumva, s-ar putea, mă rog, ține pe loc, prin, să zicem, înghețarea angajărilor anumite sectoare. Educație, sănătate, apărare, asta clar n-avem cum să le reducem, dimpotrivă, să investim mai mult, dar pe partea de administrație efectivă, acolo poate s-ar putea eficientiza activitatea.
Sunt previzibile și eventuale ajustări fiscale?
Da, nu cred că scăpăm de majorări de taxe nici anul acesta, nici anul următor, și mă aștept în fiecare an. Mă rog, și până acum am avut în ultimii trei ani, în fiecare an, un episod de anumite majorări de taxe și impozite.
La capitolul evoluție curs de schimb, dar mai ales la nivelul indicilor ROBOR, care, în fine, acum e pe un trend de scădere, dar a crescut brusc, cum credeți că vor arăta lucrurile de acum încolo?
Banca centrală a menținut rata de dobândă de politică monetară constantă și chiar a menționat în comunicatul de presă faptul că principalele incertitudini vin din conduita politicii fiscale, deci posibile majorări de taxe și impozite care să afecteze inflația. Pe curs de schimb, vedem, ieri a fost efectiv spectaculoasă evoluția leului, de la 5.10 a coborât și sub 5.02 la un moment dat, deci o apreciere puternică a leului, acum se tranzacționează foarte aproape de 5. Cred că va rămâne leul stabil în următoarea perioadă, poate în intervalul acesta, 5-5.1. Dobânzile cred că încet, încet vor mai scăda pe piata monetară, deci dobânzile ROBID și ROBOR. Iarăși, ieri am văzut o reducere puternică, cu peste un punct procentual a costului de înrumut al statului român, deci, iarăși, un aspect foarte pozitiv. Și am văzut și o creștere puternică a bursei, cu peste 4%, deci piețele au reacționat pozitiv, foarte pozitiv chiar și am evitat, în opinia mea, o mare criză financiară. Și vedem cum piețele se bucură.
Aceste reacții pozitive, de care tocmai ați vorbit, ar trebui privite cu optimism?
Da, asta arată că investitorii străini au încredere în România. Practic, interfața României cu piețele internaționale este cursul de schimb. Și vedem cum s-a apreciat puternic leul, deci asta înseamnă că au intrat bani pe piețele financiare românești. Asta înseamnă încredere a investitorilor atât locali, cât și străini, în perspectivele de evoluție a economiei românești.
Da, tot vorbind de cursul leu/euro, în condițiile în care Bulgaria va trece cât de curând la moneda europeană, de ce întârzie România, asta, așa, ca o curiozitate poate?
Sunt criterii pe care trebuie să le îndeplinim pentru a intra în zona euro. Unul dintre ele este deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 3% din PIB. Noi am venit către Uniunea Europeană cu un plan să-l ducem sub 3% din PIB peste șapte ani, deci, timp de șapte ani, nu avem cum să vorbim de aderarea la euro. Poate nu vor fi șapte ani, poate vor fi vreo zece, deci cel puțin zece ani de acum încolo cu siguranță nu vom adera la zona euro. Avantajul de a fi în zona euro este stabilitatea monedei și a puterii de cumpărare. Să ne uităm la Bulgaria. Are inflație redusă și dobânzi foarte reduse. De ce? Pentru că moneda bulgărească, leva, e efectiv legată la cursul euro. Se numește Consiliul Fiscal, modul ăsta de a face politică monetară, și e ca și când ar avea euro. Deci pentru Bulgaria faptul că trece de la leva la euro e doar ceva contabil, ei deja sunt acolo prin acest regim de politică monetară. Și, practic, asta e important. Dacă am fi în euro, am avea dobânzi mici și o inflație mică. Și, practic, cei care au economii, ar ști că valoarea economilor lor rămâne relativ constantă, nu se depreciază din cauza inflației.
Ați pronunțat de mai multe ori cuvântul stabilitate, mai ales stabilitate economică, știm bine că e forfotă mare în domeniul politic. România are nevoie de stabilitate, nu doar economică, dar cum vedeți sau ce credeți că ar trebui să facă noul guvern despre care se tot vorbește?
Cred că credibilitatea e esenţială pe pieţele financiare şi să restabilească credibilitatea României pe pieţele financiare şi credibilitatea politicilor fiscale. Practic, agenţiile de rating vor să vadă faptul că avem nişte politici pe următorii ani de a duce către sustenabiliatte deficitul bugetar. Asta ne va ţine în această categorie de rating recomandat investiţiilor. Faptul că vom lua fonduri europene... Că, dacă ne uităm, şi ce spun agenţiile de rating, ele spun două lucruri care ne ţin în categoria de rating recomandat investiţiilor: apartenenţă la UE şi, implicit, asta înseamnă fondurile europene pe care le primim şi pe care anul trecut nu le-am luat, deşi avem o grămadă de bani la dispoziţia noastră, şi doi, stabilitatea politică. Practic, astea două lucruri trebuie rezolvate rapid. Mai ales că vedem, Comisia e dispusă să negocieze să prelungim accesul la bani din PNRR, lucru extrem de pozitiv pentru noi, că sunt niște bani gratuiţi sau...
Și de care avem nevoie, asta e clar.
Avem mare, mare nevoie, plus, avem nevoie de acele reforme care fac bine economiei.
România încă se mai împrumută și la ce nivel?
Da, chiar ieri s-a împrumutat, s-a împrumutat mult. Cum spuneam, ieri evoluția a fost spectaculoasă și pe costurile de împrumut ale României, au scăzut cu peste un punct procentual, de la peste 8% la 7%, și a reușit România să ia bani și nu văd probleme în a lua bani în continuare de pe pieţe, atât locale cât și internaționale.
Cu mulțumiri, pentru că ne-ați mai luminat în ceea ce privește analiza financiară din acest moment a României. Zi frumoasă să avem cu toții!
Mulțumesc. O zi bună!
Alături de noi, analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Organizației Profesioniștilor în Investiții. În acest moment putem vorbi de o stabilitate economică.