Adrian Codirlașu: România trebuie să-și pună finanțele în ordine cât mai repede

Statele Unite ale Americii impun taxe vamale de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană, în cadrul planului de impozitare a mărfurilor din aproape toată lumea. Noile tarife se adaugă celor impuse deja pentru aluminiu, oțel și automobile, iar Bruxellesul a anunțat că europenii vor răspunde cu măsuri similare.

Experții spun că războiul comercial declanșat de președintele Statelor Unite ale Americii va duce la scumpiri de produse, inclusiv pentru americani și va antrena scăderea economiei mondiale. Wall Street a înregistrat deja una dintre cele mai proaste zile din ultimii ani, iar acțiunile firmelor de tehnologie au fost afectate cel mai grav. Despre perspectivele pentru România discutăm cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, analistul financiar Adrian Codirlașu, președinte al Asociației Profesioniștilor în Investiții din România. Bună dimineața!
Bună dimineața!

Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Noi vă mulțumim că ne ajutați să descifrăm ce se poate întâmpla de acum încolo. Există riscuri majore în aceste condiții pentru România, strict?

Da, sunt. Sunt riscuri și le-aș pune pe două paliere. Unu, cel indirect; companiile din România produc pentru companii din Germania, Franța, Marea Britanie, care exportă mai departe în Statele Unite și care vor fi lovite de aceste tarife. Deci indirect vom fi și noi afectați și s-ar putea în acele sectoare chiar se piardă niște locuri de muncă. Canalul doi: aversiune la risc; șocul este extrem, extrem de mare și dacă tarifele rămân la nivelul pus, eu tot cred că e doar în scop de negociere, nu definitiv. Dacă rămân definitive, impactul asupra economiei globale va fi extrem de negativ, ceea ce înseamnă o aversiune mare pe piață. O aversiune mare pe piață am mai avut când a început criza în 2009 la noi și, la fel, ne-a prins supraîndatorați. Deci și aici aș fi foarte atent, în sensul că s-ar putea să vină un episod de aversiune puternică pe piață. Vedem și bursele americane, au scăzut extrem de mult, și atunci, capacitatea României de a se finanța să aibă de suferit.

Dar care sunt domeniile economice unde România este expusă?

Aș spune în special pe industria auto. Noi, companiile românești produc piese, subcomponente pentru industria auto germană care deja era pe scădere, se accentuează această scădere. Însă aici e și un lucru pozitiv, în programul nou de reînarmare al Uniunii Europene; companiile din industria auto germană probabil că se vor reprofila sau își vor reprofila o parte din activitate și pe partea asta, pe domeniul apărării. Și atunci va fi cerere externă pentru, la fel, piese, subcomponente, de care și companiile românești vor beneficia. De asemenea, pe cel de-al doilea canal avem, totuși, o mare oportunitate ca să evităm imposibilitatea de a finanța deficitele noastre extrem de mari - să luăm fonduri europene care sunt extrem de mari. Anul trecut n-am luat nimic, aproape zero fonduri, în contextul anului electoral și n-am vrut să facem acele reforme /pe care/ să le facem și n-am luat banii. Dar banii sunt acolo, îi putem lua și aș spune că ar face diferența între recesiune și creșterea economică, modestă, dar creștere economică acei bani.

Îi putem lua dacă facem reforme anul acesta.

Da, și trebuie să le facem repede, pentru că, mai ales la PNRR, se termină timpul în care îi putem lua. Pe fondurile de coeziune, acolo este timp să-i luăm, dar pe PNRR, acolo trebuie să ne grăbim.

În mod normal, privim sau trebuie să privim tot ceea ce se întâmplă nu doar prin prisma României, ci și a Uniunii Europene?

Da, noi suntem parte a Uniunii Europene, deci noi suntem Bruxelles și Uniunea Europeană va negocia în ansamblul ei. Statele Unite vor să negocieze cu fiecare țară separat. Statele Unite vor fi mai mari decât această țară și atunci îi vor impune punctul de vedere, pe când Uniunea Europeană e un bloc mare, care are putere mare de negociere, deci da, așa și trebuie, să negociem la nivelul Uniunii Europene, pentru că Comisia are o putere economică semnificativă și poate să-și impună punctul de vedere, inclusiv în relația cu Statele Unite.

Dar datele comerțului bilateral între Europa și America prezentate la Washington sunt reale?

Americanii s-au uitat în special pe partea de bunuri și da, pe partea de bunuri, Uniunea Europeană are un excedent, dar pe partea de servicii, situația este exact inversă. Statele Unite au un excedent mare în Uniunea Europeană. E adevărat, pe net bunuri și servicii tot este un excedent al Uniunii Europene care da, ideal ar fi hai să negociem, să vedem cum putem să-l echilibrăm. De exemplu, Uniunea Europeană poate cumpăra gaz metan american. Nu văd de ce încă mai cumpără, mai sunt țări care mai vor să cumpere gaz din Rusia când Statele Unite au gaz. Deci există puncte unde se poate negocia și ajunge la un punct comun. Și doamna von der Leyen a spus: Haideți să negociem. Doar dacă nu iese negocierea, atunci venim și noi cu măsuri, adică Uniunea Europeană, cu măsuri de retorsiune.

A fost America jefuită de europeni, ca să folosesc termenul invocat chiar de președintele Donald Trump?

Nu, n-a fost jefuită de nimeni. Practic, asta e globalizarea, dar, în globalizare, țările unde, să zicem, se duce producția inițial și ele se dezvoltă ulterior și vin cu concurență. Domnului vicepreședinte Vance chestia asta nu-i plăcea. Că da, au externalizat în anumite țări producția, Statele Unite, mă rog, și țările dezvoltate în general, dar și țările alea care erau sărace la momentul respectiv s-au dezvoltat și ele și vin cu produse care fac concurență și de asta spune că nu merge globalizarea. Globalizarea merge și a generat extrem de multă prosperitate în toată lumea.

La ce poate duce acest război comercial între aliați, într-un context geopolitic și militar din ce în ce mai nesigur și dificil de prevăzut?

Clar acest război comercial nu face bine. Ideal e să rămânem aliați și să reducem barierele comerciale, nu să punem alte bariere comerciale. Și ideal e ca celelalte țări să nu-și pună una alteia tarife. Așa a început criza din anii 1930, criză care a dus la cel de-Al Doilea Război Mondial. Statele Unite, la fel, la momentul respectiv a venit /.../ partidul republican care a avut aceași idee, să separe America de restul lumii și au început cu tarife comerciale, mult mai mici inițial la începutul anilor '30 decât cele puse acum. Și asta a adus la măsuri de retorsiune din partea celorlalte țări, dar și celelalte țări și-au pus una alteia asemenea tarife și am dat într-o mare criză globală din care a rezultat cel de-Al Doilea Război Mondial. Deci celelalte țări nu trebuie să răspundă cu aceeași monedă și nu trebuie să-și pună una alteia bariere comerciale pentru a nu merge către o criză economică.

Dar care ar fi cheia? De ce vor Statele Unite...?

Cheia e negocierea. Trebuie să negociem.

Nu, nu. Dar de ce vor Statele Unite ale Americii? Care ar fi câștigurile americanilor?

Statele Unite ale Americii vor să-și ducă producția înapoi în Statele Unite. Dar, mă rog, să luăm țările mai sărace din Asia - Vietnam, de exemplu, Cambodgia - care au primit taxe extrem de mari. Acolo se fac în special produse pentru îmbrăcăminte care cer forță de muncă foarte ieftină. De exemplu şi la noi, eram celebri acum mai mulți ani pe lohn, pe produse din acestea de îmbrăcăminte. Au crescut veniturile, niciun muncitor nu mai stă să muncească pe salariu mic pentru a produce un asemenea /.../. Nu e rezonabil că acele produse se vor întoarce în Statele Unite.

Până la urmă a fost o petardă? Că vorbeați de negocieri.

Eu cred că e doar și sper să fie doar un început de negociere. Mă rog, domnul președinte al Statelor Unite e bun negociator și, de asemenea, îi place spectacolul, știe să folosească foarte bine media și chiar a făcut un adevărat spectacol acum două zile, când a anunțat acele tarife și chiar a menționat că hai să ne, mă rog, a dat înțeles: hai să negociem! Dar practic vor negocia dintr-o poziție de extremă forță, deci cu tarifele deja puse.

Dar de aici mai pot scădea, nu se știe cât însă, nu?

Da, și vor cere: Ce-mi dați ca să scad? De asta, Uniunea Europeană va participa ca Uniune, pentru că este o uniune vamală și atunci când intră un produs din afara Uniunii în Uniune, în orice țară, taxele sunt puse de Comisie, nu de țara respectivă, deci e o uniune vamală. Și atunci, având o economie de peste 20 de milioane de euro, are o putere foarte mare de negociere și trebuie să și-o folosească. Și poate lovi puternic Uniunea Europeană, pe partea de servicii, adică dacă ne gândim la televiziune prin internet, la e-mail, la rețele sociale, la toate aceste servicii electronice, aici poate lovi puternic Comisia Europeană.

Și ca să conchidem, cum ar trebui să reacționeze România?

România, aș vedea doar prudență și ideal este să luăm toți banii europeni pe care-i avem. Automat, la ce duc aceste tarife? Duc la inflație peste tot și la reducerea creșterii economice peste tot, deci și în Statele Unite și în Uniunea Europeană, la lucrul acesta va conduce această situație. Și inflație mai mare înseamnă și dobânzi mai mari, în sensul dobânzilor de finanțare a datoriei publice mai mari. De asta trebuie să-și pună finanțele în ordine cât mai repede, că pot veni șocuri mult mai mari și, de asemenea, trebuie să ia bani europeni neapărat.

Da, vom fi și noi atenți la toate aceste detalii. Cu mulțumiri și drum bun, că v-am fi întrerupt călătoria!