Președintele Autorității pentru Digitalizarea României: Ghișeul îi furnizează cetățenului, prin e-mail, dovada de plată

Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Continuăm "Matinalul" la Radio România Actualități. Avem cozi, dar și nemulțumiri la ghișeele de taxe și impozite în unele localități, chiar în primele zile ale anului, perioadă în care mulți dintre noi aleg să achite taxele și impozitele locale. În multe localități, contribuabilii au semnalat creșteri semnificative, dar sunt și orașe unde autoritățile au anunțat că mențin impozitele pe locuințe la nivelul minim permis de lege.

Contribuabilii se pot prezenta la ghișeele administrațiilor locale, dar pot achita mult mai simplu și online pe platforma ghișeul.ro, care însă a funcționat cu ceva întreruperi în aceste zile. Care sunt cauzele, dar și ce măsuri se iau, aflăm imediat de la invitatorul "Apelului matinal", Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României. Bună dimineața!

Bună dimineața și la mulți ani tuturor ascultătorilor dvs. și să avem un an mult mai bun.

Să avem un an bun, spornic și bănos! Ce s-a întâmplat concret cu platforma ghișeul.ro în aceste zile?

Bună dimineața! Platforma ghișeul.ro, cum spun cifrele de pe site-ul ghișeul.ro, a funcționat, dar într-adevăr au fost anumite deficiențe cauzate de lipsa unor informații clare în conturile cetățenilor, ale utilizatorilor. La final de an, respectiv început de an, primăriile sau toate instituțiile înrolate în această platformă își închid anul fiscal, respectiv își actualizează datele privind plata taxelor și impozitelor pe anul în curs anul cel nou. În multe situații, aceste date nu au fost actualizate. Utilizatorii accesând platforma, vedeau în contul lor că nu există informații de plată sau informații care nu erau relevante. Adică, erau asemănătoare anilor trecuți. Dar cu toate acestea, știrea pe care vreau să v-o dau și să asigur pe toți ascultătorii și cetățenii României este că platforma funcționează. Ea este compusă din două componente și funcționează pentru că sunt cifre care confirmă acest lucru. Componenta web, platforma cunoscută de noi din 2009 până în prezent, respectiv aplicația mobilă. Într-adevăr, văzând și constatând deficiențe din punctul acesta de vedere, am ieșit pentru a preveni și atacuri cibernetice, potențiale atacuri cibernetice asupra platformei, am introdus un mecanism prin care verificăm utilizatorul că este el în momentul în care se conectează, și nu un mecanism automat de logare sau de tipul DDoS, din AEI Off Service. Astfel, au fost disfuncționalități în data de 5, respectiv 6 ianuarie, am lucrat și am implementat și mecanismele respective, dar întotdeauna în permanență una din cele două componente funcționa. Practic, recomandăm astfel să se descarce și aplicația mobilă, ghiseul.ro, pe telefoanele mobile ale fiecăruia și cu același cod și aceeași parolă, sau, cu atât mai mult, o autentificare cu un alt nou produs oferit de Autoritatea pentru Digitalizarea României, tuturor românilor, gratuit, autentificare cu identitate electronică ROeID, este vorba de platforma ROeID. Astfel, doar prin simpla accesare și prin elementele de securitate aferente, utilizatorii pot să acceseze atât platforma ghiseul.ro, versiunea clasică web, aplicație mobilă, și văd aceleași informații, respectiv, sunt aceleași date în sistem.

După tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, pentru a nu mai apărea situații similare, să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat acum, pe termen mediu și lung, ce schimbări sunt prevăzute pentru ghiseul.ro?

Principala schimbare care va consta în transformarea ghiseului.ro este migrarea acestei aplicații, acestui sistem, în cloudul guvernamental, în tehnologii de cloud. Astfel vom elimina toate riscurile de nefuncționalitate, unul la mână; doi, prin migrarea în cloud-ul guvernamental, putem aduce și primăriile sau sistemele informatice, care sunt parte din această platformă, alături de noi în tehnologii de cloud. Un rol foarte important în mecanismul sau ecosistemul, sistemul informatic, este sau constă în faptul că ghiseul.ro se interconectează și asigură interoperabilitatea sistemelor. Este un sistem care face parte din nodul eIDAS, la nivel european, adică orice cetățean european, român sau de alte naționalitate, cu identificarea electronică europeană, aferentă fiecărui stat membru, poate accesa platforma în condiții normale. Deci, practic, suntem cu un pas major în Europa, acum venim și cu transformarea acestor platforme în tehnologii de cloud. ADR-ul este responsabil pentru implementarea cloud-ului guvernamental. Suntem în plin proces de migrare a sistemelor statului român către această tehnologie, tocmai pentru a elimina dubluri de investiții, pe de-o parte, respectiv pentru a elimina astfel de situații care asigură un disconfort utilizatorului. Menționez încă o dată, toate problemele au constat în faptul că finalul de an, respectiv începutul de an, și sper că începând de astăzi, 8, și mâine și săptămâna viitoare, toate primăriile își vor actualiza și vor închide anul fiscal, își vor actualiza datele, iar probleme de inconsistență a datelor nu vor mai exista.

Ne-ați spus câte ceva despre cloud-ul guvernamental, ce mai face el, cum se simte. Dacă privim, așa, la ceea ce se întâmplă în Europa și mai ales în Estonia, cum credeți că se simte digitalizarea în România?

Bun! /.../ ați menționat exemple de bună practică pe care le-au aplicat estonienii, din punct de vedere al serviciilor publice guvernamentale, estonienii, într-adevăr, au fost printre primele state europene care au utilizat tehnologii de cloud. Și acesta este motivul pentru care poate ei au avut o viteză mai mare în implementarea sau aducerea fenomenului de digitalizare la nivelul serviciilor publice. Cloud-ul guvernamental funcționează. Este o investiție din PNRR, cea mai importantă investiție. Suntem mândri că la nivel de ADR și parteneri instituţionali am reușit să realizăm această investiție într-un termen foarte scurt. Vă dau, așa, ordine de măsură. Patru centre acreditate în standarde internaționale, în patru ani de zile, adică din 2022 până în prezent; este un record absolut și un best practice la nivel internațional, pe de-o parte, complet echipate, cu sisteme care sunt migrate. Astăzi, în cloud-ul guvernamental avem peste sau aproximativ 10 sisteme migrate. Urmează și Ghișeul, bineînțeles, în anul acesta. Noi sperăm și ne dorim să recuperăm decalajul. Suntem parte din rețeaua europeană, cum am menționat, Nodul eIDAS, cu produsul sau cu serviciul Identitate electronică pentru români gratuit. Adică românii noștri care au ROeID pot accesa servicii publice și din alt stat membru. Sau, invers, românii din diasporă pot accesa serviciile publice românești folosind ROeID-ul. Deci suntem într-un proces de transformare digitală care nu se întâmplă o dată sau într-un an, se întâmplă în mai mulți ani. În acești patru ani am muncit foarte mult la ADR, am documentat, am implementat, și acum avem infrastructura de cloud care ne asigură viitorul, interoperabilitatea sistemelor. Ceea ce se întâmplă astăzi prin Ghișeul a fost ziua de 5, respectiv 6, o zi în care am luat măsuri de siguranță, de disponibilitate a sistemului. Au fost disfuncționalități, sunt firești și apar și la alte sisteme din sectorul privat.

Da, sistemul privat. Așa s-a întâmplat, de exemplu, și la Programul "Rabla pentru tractoare" sau la Programul "Rabla Auto". Au fost, poate, și foarte mulți cei care au accesat platforma. Cert este că au fost și greșeli venite din partea celor care au calculat taxele și impozitele din primării.

Exact!

Da.

Aici...

Vă rog!

Aici e o altă discuție pe care noi nu ne-o putem asuma sau este la nivelul primăriilor și îndrumăm contribuabilii sau cetățenii să își clarifice situația, dar vă asigur de următoarea funcționalitate pe care Ghișeul o oferă cetățeanului și o garanție. Știu discuția, pentru că în aceste zile au fost asociate ca fiind o problemă a platformei, nu este a platformei problema, din contra, Ghișeul comunică sau îi furnizează cetățenului, prin e-mail, dovada de plată, dovada că a plătit, a achitat o sumă. Acea dovadă poate reprezenta un exemplu sau, mă rog, un punct de plecare în rezolvarea situației cu primăria respectivă. Dar, vă asigur că primăriile în sistemele lor contabile, în momentul când procesează încasările, văd și se reglează automat și în sistem apar informațiile actualizate. Este problema de timp și de răbdare.

Da, de răbdare...

Mai ales răbdare.

Am dat dovadă cu toții.

Da.

Să sperăm că îi vom prinde din urmă pe estoni și la capitolul digitalizare. Cu mulțumiri, pentru că am mai descifrat împreună, am dezlegat câteva enigme legate de funcționarea platformei ghișeul.ro.

Da, vreau doar să închei cu câteva cifre care sunt publice pe site-ul ghișeul.ro În cele opt zile, peste 150.000 de români și-au făcut cont, peste 90.000 de tranzacții, respectiv 105.000.000 de lei colectați, până în prezent, acum, la această oră când vorbim. Adică, astea sunt dovezile că platforma a funcționat, că românii au lucrat cu platforma. Ok, îmi cer mii de scuze și profit de această ocazie, de disfuncționalități, dar nu sunt neapărat cauzate de platformă, cât de mecanismul de aducere a informațiilor în ea de la nivelul UAT-urilor sau instituțiilor înrolate.

105.000.000 de lei raportându-ne la toată țara, corect

Da, da, da.

Sunt 20.000.000 de euro pe care, uite, multe primării acum îi iau în cont.

În primele zile, da, șapte zile, da.

Mulțumim pentru toate aceste precizări, mulțumim pentru prezența la "Apel matinal".

Şi eu vă mulţumesc!

Invitat a fost Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României./editor Florin Lepadatu/