Politehnica București este partener la o importantă inițiativă europeană în domeniul microelectronicii

România, prin Politehnica București, devine partener în cea mai mare inițiativă europeană în domeniul microelectronicii, o dată cu lansarea oficială a proiectului NanoIC, parte a strategiei prin care Uniunea Europeană își propune să preia conducerea la nivel mondial în industria semiconductorilor de ultimă generație.
Este o inițiativă evaluată la 2,5 miliarde de euro, care redefinește limitele fizicii și ale ingineriei, iar Institutul Politehnic București este acum singurul reprezentant din Europa de Est într-un consorțiu de elită, alături de giganții tehnologici internaționali, este afirmația invitatului de astăzi al "Apelului matinal", Mihnea Costoiu, rectorul Universității Institutului Politehnic. Bună dimineața!
Sărut mâna, bună dimineața dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Este un proiect european evaluat, aminteam mai devreme, la miliarde de euro și, cum spuneați dumneavoastră, va redefini limitele fizicii și ale ingineriei. Cu ce impact însă asupra cercetării naționale?
Cu, îndrăznesc să repet ceea ce ați spus, cu un impact colosal. Ceea ce se întâmplă la nivel european, astăzi, este o încercare și suntem convinşi că va fi o reușită în această luptă globală în care ne aflăm. NanoIC acționează cum un sistem deschis de inovare, repet, deschis, oferind companiilor europene de tehnologie acces la fluxuri de prototipare care în mod normal ar fi fost inaccesibile în afara giganților din Asia și Statele Unite, iar noi suntem parte a acestui ecosistem cu giganți ai tehnologiei, precum... consorțiul este condus de /.../ din Belgia și partenerii noștri din Franța, Germania, Finlanda și Irlanda, Politehnica fiind în acest moment, să spun așa, ochiul tehnic sau acel garant al preciziei pentru procesele de dezvoltare la nivel de angstrom, de nano, 10 la minus 9, 10 la minus 10. Expertiza noastră de vârf va avea impact nu doar asupra laboratoarelor efective ale universității, ci şi asupra întregului ecosistem național, în care Politehnica este parte. Pentru că la această tehnologie vor avea acces, pe lângă cercetătorii noștri, cercetători din toate centrele universitare.
Da, este, până la urmă, o dezvoltare uriașă și esențială, chiar dacă ne raportăm la inteligența artificială, de exemplu, a vehiculelor autonome, a asistenței medicale și a tehnologiei mobile. Am încercat doar să amintesc, să spunem, câteva repere, dar de curiozitate, cum au primit vestea cercetătorii români?
Este un proces care acum este zona publică, pentru că a fost lansarea pe 9 februarie a proiectului. 9 februarie este data, 2022, este data când doamna von der Leyen a lansat celebrul proiect European Chips Act și s-a ales această dată la câțiva ani, diferență în care s-a lansat linia, oficial linia pilot NanoIC. Repet, noi lucrăm de foarte mulți ani, începutul acestei colaborări vine undeva în 2017-2018, când am scris efectiv ceea ce se numește astăzi Chips Act, din poziția de președinte, de conducător al Asociației Universităților Tehnice Europene, ulterior s-a transformat în Chips Act și ulterior acest lucru a devenit un proiect efectiv. Deci pentru noi nu este o noutate, să spun aşa, este o muncă de ani de zile, pentru publicul larg este o noutate, pentru că începând din 9 februarie, Europa are o linie, un ecosistem, o linie de producție la cel mai înalt nivel care să asigure, care să recupereze decalajul tehnologic între, repet, giganții din Asia și Statele Unite, știind foarte bine care sunt problemele mondiale în acest moment cu producția de cipuri. Ceea ce este extraordinar este faptul că am mers la, să spun așa, la kilometrul zero, unde se nasc tehnologiile care vor guverna lumea în următoarele decenii, fiind singura linie pilot în care suntem parte, repet, capabile să realizeze arhitecturi sub 2 nanometri, ceea ce este absolut incredibil.
Dar care ar fi beneficiile în plan economic pentru România?
Beneficiile vin, evident, din folosirea acestei tehnologii și accesul la această tehnologie. Și o dată cu accesul universității noastre, a specialiștilor din universitatea noastră, vor avea acces și companiile care sunt doritoare să intre în astfel de construcții în anii următori. Evident că linia este una extrem de costisitoare și accesul la această linie este extrem de costisitor, însă ceea ce am făcut acum este să aducem în România tehnologii care să certifice calitativ - să vulgarizez, pentru a înțelege toată lumea - să certifice calitativ aceste cip-uri, felul, ochiul care va spune "da, ceea ce se întâmplă aici va fi ochiul Politehnicii", iar accesul la aceste tehnologii via Politehnică, prin intermediul Politehnicii, va fi permis mai multor companii sau companiilor care sunt doritoare să facă parte din acest amplu proiect european. Vorbim de microscopie electronică, vorbim de precizie analitică oferită de echipamente, vorbim în foarte, foarte scurt timp, când linia românească va fi gata, undeva în luna iunie, sperăm cel târziu iulie, de un acces la aceste tehnologii, inclusiv la - 200 de grade, cu un impact asupra viitoarelor soluții tehnologice, e absolut imens.
Și toate aceste cercetări, laboratoarele sunt incluse în cadrul Universității Institutului Politehnic?
Aceste ultime laboratoare, da, evident - linia pilot se află la IMEC, adică producția efectivă se află la IMEC, în Belgia, lângă Bruxelles, la Leuven - acolo este cel mai important institut mondial, IMEC, cu care și noi suntem parteneri și în acest proiect, dar nu numai. Dar liniile separate care vor susține toată această producție se vor afla, se află și se vor afla în Politehnică. Gândiți-vă că astăzi cercetările noastre duc undeva, profesorul Marius Enăchescu conduce echipa tehnică, duc undeva la o analiză la acest 2 nano - este absolut incredibil. Gândiți-vă că firul uman are 80 de mii de nano, iar noi lucrăm la 2 nano în acest pământ, ca să fac o comparație de înțeles pentru toată lumea.
Da, profesorul Enăchescu, din cadrul Laboratorului de Sisteme Microelectronice, nu? Dacă îmi amintesc.../voci suprapuse/
Da, profesorul Marius Enăchescu - un român pe care am reușit să-l readucem din Statele Unite și care face lucruri absolut incredibile în acest moment în România.
Pe plan european, în ce domenii este sau ar putea fi implicată tehnologic România în continuare prin astfel de proiecte?
Pasul următor este, și sunt, cum să spun, am gândit un proiect mai amplu, suntem parte la, avem o finanțare generoasă împreună cu partenerii industriali din partea Comisiei și respectiv a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene legate de microelectronică. Împreună cu partenerii noștri lucrăm cu partenerii din zona automotive și așa mai departe, lucrăm în acest moment la faza următoare. Avem cip-urile, repet, încerc să fiu cât mai simplu, pentru a fi înțeles. Ce facem cu ele? Și anume, discutăm de o capacitate românească de design, de a pregăti, a proiecta cipurile și mai ales ceea ce se întâmplă după producția cipurilor și anume, integrarea lor în diferite formule, pentru a fi folosite în diferite industrii. După care vorbim de zona de packaging, adică zona în care pregătim pentru companii aceste pachete care să fie folosite direct. Aceste linii se vor construi în perioada următoare, deci acest proiect este cel care lucrează la nano. Urmează faza următoare, în care vom avea alături partenerii industriali și nu numai și foarte multe universități din România, astfel încât să renaștem industria microelectronică românească, sau cel puțin să-i dăm un boost, să-i dăm un suport important alături de un ecosistem de microîntreprinderi.
Un impuls pe care îl aștepta, cu siguranță. Dar materia primă de unde va veni?
Asta este o întrebare foarte, foarte bună. Ceea ce noi putem face în România este să fim parteneri cu acești giganți, pentru că, din nefericire, există și în România materie primă, dar nu suficientă, dar există ceea ce este foarte important, sunt foarte, foarte multe altele unde nu există nimic, dar în același timp ne trebuie parteneriat, să ne găsim această materie primă, să vină din diferite colțuri ale lumii. Este un challenge nu doar pentru România, ci pentru Europa și la care lucrăm din plin și noi, parte a acestui ecosistem.
Da, tocmai de aceea sunt importante investițiile, cum spuneați și dumneavoastră.
Este extrem de important să se înțeleagă - scuzați-mă, doar o secundă - foarte important, ca aceste investiții în cercetare și educație nu sunt investiții care dau rezultate într-o secundă. Nu facem clătite, scuzați-mi această comparație forțată. Facem lucruri care necesită timp și o investiție constantă, dar care pot readuce România - și am proprietatea cuvintelor - între marii jucători pe piața aceasta de care vorbeam până acum.
Da, avem speranța că totul va decurge conform planurilor, pentru că ne amintim și de întâmplările de la Măgurele, asta doar ca să fim echilibrați. Succes!
Evident, evident. Vă mulțumim foarte mult și vă mulțumim foarte mult pentru interes.
Invitatul "Apelului matinal", rectorul Universității Naționale de Ştiință și Tehnologie Politehnica București, Mihnea Costoiu.