Petiţiile jurnaliştilor, redeschise în Parlamentul European

Petiţiile jurnaliştilor români împotriva strategiei naţionale de apărare vor fi redeschise la Bruxelles.

Vestea a fost dată chiar de preşedintele comisiei de petiţii din Parlamentului European, Erminia Mazzoni, care a menţionat că decizia a fost luată în unanimitate de coordonatorii grupurilor politice.

Redeschiderea petiţiilor vine pe fondul contestării votului de la începutul lunii decembrie a anului trecut, dată la care petiţiile au fost declarate închise, în urma unui vot controversat, exercitat doar de deputaţii din grupul popularilor europeni din care fac parte şi deputaţii PDL.

Decizia de marţi este salutată de eurodeputatul Victor Boştinaru, cel care i-a susţinut şi anul trecut pe petiţionari. Într-o declaraţie acordată postului nostru de radio, Victor Boştinaru atrage atenţia că menţionarea în continuare a presei ca vulnerabilitate în strategia naţională de apărare ar risca să aducă critici României, după modelul Ungariei.

"Ce urmează este relativ simplu, dar în acelaşi timp îngrijorător. Suntem pe fundalul dezbaterilor de săptămâna trecută de la Strasbourg cu preşedinţia ungară şi pe fundalul criticilor vehemente ale Parlamentului European la adresa legii presei din Ungaria, petiţia din România se va circumscrie acestor dezbateri.

"Sunt convins că în toate mediile politice din Parlamentul European dezbaterile despre presă în Ungaria vor fi asociate cu cele din România, cu atât mai mult cu cât cea din România a premers celei din Ungaria", a spus Victor Boştinaru.

"Va fi probabil o audiere comună a comisiei de petiţie şi a comisiei de drepturi şi libertăţi cu cele două comisare, Vivianne Reding şi Nelly Kroes. În 3 martie, va fi o masă rotundă sau o conferinţă a grupului socialiştilor şi democraţilor despre libertatea presei şi încălcarea cartei drepturilor fundamentale, unde în mod fatal se va discuta despre România şi Ungaria între altele.

"Probabil că evoluţia ar putea conduce către alte acţiuni, dacă până atunci Guvernul României şi Parlamentul României nu vor scoate din strategia de apărare naţională acel articol care se referă la mass-media ca vulnerabilitate", mai spune Victor Boştinaru.

Pentru Grupul Popularilor Europeni, singurul care a votat în decembrie anul trecut pentru închiderea petiţiilor, problema nu ar trebui rezolvată la Bruxelles.

România "în pericol de a juca pentru stânga europeană"

Eurodeputatul Cristian Preda vorbeşte şi de pericolul atragerii României într-un joc al stângii europene, care, spune domnia sa, duce în unele ţări la controlarea presei de către guvern.

"Convingerea mea fermă este că în România există o libertate a presei care îşi produce efectele asupra opiniei. Cred că orice temere legată de o posibilă împiedicare, o posibilă limitare a acestei libertăţi a presei trebuie să fie asumată la nivelul societăţii româneşti. În al treilea rând, cred că situaţia din România nu trebuie în nici un fel apropiată de situaţia din altele ţări", spune Cristian Preda.

"Din păcate, există ţări din Uniunea Europeană unde guvernele controlează, pe diferite căi, datorită unor înrădăcinări în mediul privat a unora dintre miniştri sau chiar a unuia dintre premieri, controlează domeniul presei. Nu e cazul României!

"Presa din România este în mare măsură o presă de opoziţie, nu de susţinere a puterii şi orice încercare de a apropia România de situaţia din alte ţări mi se pare că-i un abuz", a declarat Cristian Preda.

Prevederile referitoare la vulnerabilitatea presei, "eliminate"

Organizaţiile mass-media resping şi condamnă în continuare concluziile integrate în strategia naţională de apărare a României, conform cărora presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.

Preşedintele MediaSind, Cristian Godinac, consideră că şi fără aceste menţiuni, părţile care se simt lezate de informaţiile difuzate în presă au destule căi de atac.

"Sperăm că prevederile referitoare la vulnerabilitatea presei, la adresa securităţii naţionale, să fie excluse din strategia naţională de apărare a ţării. În caz contrar, petiţia va avea cursul său firesc şi este posibil să se meargă până la declanşarea procedurii de infringement împotriva României, dacă nu va fi modificată strategia naţională de apărare a ţării.

"Deoarece noi considerăm că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătură cu probleme de interes public. Există şi riscul ca unii jurnalişti să se înşele, să răspândească informaţii false, dar acesta este un risc asumat în orice democraţie din lume. Iar politicienii, funcţionarii publici, au posibilitatea, conform legislaţiei în vigoare, să corecteze orice informaţie transmise incorect de către presă", a declarat Cristian Godinac.

Strategia naţională de apărare a fost iniţiată de Preşedinţia României, adoptată de Consiliul Superior de Apărare a Ţării şi înaintată în data de 23 iunie 2010, spre dezbatere, Parlamentului României.

Conform acestei strategii naţionale de apărare, "fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exeercitate de trusturile de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o vulnerabilitate a României"