Cu jurnaliştii la psiholog

Senatorul Ioan Ghişe a depus la senat "Legea jurnalistului" care defineşte delictul de presă şi prevede sancţiuni în cazul în care jurnalistul comite un delict de presă.

Conform proiectului, ziariştii trebuie să aibă "carte de jurnalist", să activeze în cabinete jurnalistice, să fie atestaţi o dată la trei ani, examinaţi psihologic anual, proiectul prevăzând şi sancţiuni pentru "delicte de presă".

Senatorul Ghişe propune înfiinţarea unui organism, denumit Ombudsman-ul Mass-Media, care are rolul principal în supravegherea şi sancţionarea delictelor de presă.

Nu pot fi jurnalişti cei care au fost condamnaţi definitiv pentru furt, viol, tâlhărie, crimă, escrocare, trădare de ţară "şi alte fapte incompatibile cu morala socială".

Senatorul liberal a prevăzut în propunerea legislativă şi sancţiuni contravenţionale pentru editori şi patroni.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, a declarat că "Legea jurnalistului", promovată de Ioan Ghişe, nu are aprobarea Biroului politic şi a grupului parlamentar din Senat, menţionând că liberalii nu vor susţine o modificare legislativă fără consultarea tuturor factorilor implicaţi.

Ştiri pozitive vs ştiri negative

Senatul a adoptat, la sfârşitul lunii iunie 2008, cu unanimitate de voturi, iniţiativa legislativă prin care programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi de radio ar fi urmat să conţină, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative.

Proiectul era iniţiat de senatorul PRM Gheorghe Funar şi deputatul PNL Ioan Ghişe.

Curtea Constituţională a declarat că legea este neconstituţională.

Sesizarea a fost formulată de un număr de 53 de deputaţi în cadrul controlului anterior promulgării legii.

Iniţiatorul legii, Ioan Ghişe, a promis atunci că va reveni cu o altă propunere, pe aceeaşi temă.

Cu ochii pe presă

Mai mulţi parlamentari PDL, în frunte cu Silviu Prigoană, au depus un proiect de lege prin care ziarele vor avea nevoie de licenţă de la Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru a putea fi tipărite, iar instituţia va avea şi dreptul de a retrage licenţele.

Prin proiectul depus la Parlament, democrat-liberalii vor să modifice legea de funcţionare a CNA astfel încât presa scrisă şi online să intre sub autoritatea acestei instituţii.

Licenţa emisă de CNA devine obligatorie pentru tipărirea oricărei publicaţii de presă scrisă şi chiar pentru găzduirea de publicaţii online pe servere.

Licenţele ar urma să fie valabile şapte ani.

Presa, "o vulnerabilitate"

Potrivit Strategiei de apărare transmisă arlamentului de preşedintele Traian Băsescu, spre dezbatere şi aprobare, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional.

Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată în CSAT.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi jurnalişti vor solicita parlamentului să respingă Strategia Naţională de Apărare a Ţării, astfel încât aceasta să fie returnată preşedinţiei pentru a fi modificată, articolul vizat fiind cel care face referire la presă, deoarece încalcă grav libertatea de exprimare.