Percepţia asupra corupţiei din România, "în creştere"
Conform unui studiu realizat de Transparency International România, indicele de percepţie a luptei anticorupţie în România a înregistrat un declin pentru prima dată în ultimii opt ani.
Articol de Mădălina Radu, 26 Octombrie 2010, 15:03
Organizaţia Transparency International a anunţat că indicele de percepţie a corupţiei în România are o tendinţă negativă.
Conform datelor studiului, România înregistrează un scor de 3,7 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este gradul maxim de corupţie iar 10 este "nota maximă la anticorupţie", aşa cum a explicat directorul Transparency International România, Victor Alistar.
Faţă de anul trecut, când a înregistrat un scor de 3,8 în clasamentul Transparency International, România are anul acesta un scor mai mic, ceea ce reprezintă un prim declin în trendul ascendent pe care statul român s-a înscris în 2002.
Indice este obţinut în urma unor sondaje efectuate în rândul oamenilor de afaceri şi a altor specialişti.
Anul acesta, România se află pe locul 25 între cele 27 de state membre ale UE.
România este percepută anul acesta ca fiind mai coruptă de către mediile internaţionale, nu numai de către proprii cetăţeni, după ce anul trecut indicele a dat un semnal de alarmă privind stagnarea luptei anticorupţie.
Directorul Transparency International România a precizat că există o legătură directă şi indisolubilă între indicele de percepţi a corupţiei şi competitivitatea economică, capacitatea de a rezista la criza financiară.
"Se vede, de asemenea, că ţările care sunt la finalul listei, din ţările membre ale UE, şi anume Bulgaria, România, Grecia, sunt şi ţările care au cele mai mari probleme economice", a afirmat Victor Alistar.
Cauzele agravării percepţiei asupra corupţiei
Directorul Transparency International România susţine că grava depreciere a indicelui de percepţie a corupţiei în României se datorează faptului că în acest an au fost abandonate reformele, dar şi din cauza reducerii gradului de interes al factorilor politici pentru combaterea acestui fenomen.
Victor Alistar a spus că măsurile anticorupţie au fost utilizate doar ca elemente de luptă politică şi de imagine.
De asemenea, directorul organizaţiei a subliniat că la această situaţie a contribuit şi lipsa de transparenţă a achiziţiilor publice.
Un alt element care a influenţat evoluţia aceestui indice a fost faptul că politicile anticorupţie au fost abandonate.
Directorul Transparency International România a precizat că ceea ce a fost păstrat a fost ţinut cu scop în general propagandistic, nu cu scopul de a asigura corecta funcţionalitate a mecanismelor de putere.
Victor Alistar a adăugat că un alt element care a condus la deprecierea indicelui pentru România este acela că există lipsă completă de transparenţă în ceea ce priveşte politicile guvernamentale pe termen mediu şi lung, şi uneori chiar lipsă de transparenţă privind politicile guvernamentale pe termen scurt.
Transparency a lansat la final o invitaţie către toate partidele politice şi reprezentanţii instituţiilor care contribuie la sistemul naţional de integritate, să creeze un grup de lucru pentru a găsi acele măsuri capabile să creeze în mod sustenabil politici anticorupţie.
Directorul organizaţiei a spus că trebuie stabilite reguli clare peste care nici una dintre forţe, indiferent de conjuncturi, nu vor trece, deoarece acest indiciu este un avertisment foarte serios pentru România, care riscă să piardă investiţii străine.
