ANI - biletul României pentru intrarea în UE

Agenţia Naţională de Integritate a fost înfiinţată în anul 2007. Crearea ANI a fost un angajament al României înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Aderarea României a fost privită cu circumspecţie în mai multe ţări europene din cauza corupţiei.

De altfel, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, aderarea României şi Bulgariei a fost acceptată cu condiţia monitorizării de către Comisia Europeană.

Comisia Europeană verifică periodic evoluţia domeniului justiţiei din România şi face diverse recomandări. În rapoartele de evaluare a justiţiei din România apar - invariabil - critici la adresa lipsei de rezultate în lupta cu "marea corupţie".

Conform unui studiu al Centrului de Resurse Juridice, în perioada 1996-2006, din cele 300 de persoane verificate (foşti miniştrii şi foşti parlamentari) în privinţa legalităţii averii lor, niciuna nu a fost găsită în neregulă.

Înfiinţarea ANI a fost marcată de nenumărate controverse

Iniţial rolul ANI era să controleze averile persoanelor alese sau numite în funcţii de conducere.

Agenţia Naţională de Integritate nu e prima structură care ar trebui să verifice averile demnitarilor şi ale funcţionarilor publici.

Obligativitatea depunerii unor declaraţii de avere pentru demnitari există din anul 2000. Chiar dacă există diverse instituţii care ar fi avut baza legală pentru verificarea declaraţiilor, au fost foarte puţine cazuri în care aceste declaraţii au fost verificate şi în care s-au constatat diferenţe între averea reală şi cea pusă pe hârtie.

Cel mai celebru caz este cel al lui Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor din guvernul Năstase, care a contestat la Înalta Curtea de Justiţie decizia Comisiei pentru cercetarea averilor, conform căreia nu putea fi justificată suma de aproape 1 milion 300 de mii de euro, dobândită între 2000 şi 2004.

Dacă iniţial ANI a fost gândită ca o structură care să verifice averile, conform proiectului de lege trimis parlamentului de guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, legislativul a adoptat mai multe amendamente care au limitat competenţele inspectorilor ANI.

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a dorit chiar să retragă din parlament proiectul de lege căreia i se aduseseră amendamente semnificative.

Parlamentul a amendat legea în sensul că ANI a pierdut dreptul de a verifica averile mai multor de categorii de persoane plătite din bani publici. Printre categoriile exceptate de la astfel de controale sunt reprezentanţii clerului şi cei ai sindicatelor.

În plus, inspectorii de integritate nu mai au dreptul să controleze averi ci doar declaraţiile de avere.