Parteneriatul cu firmele străine, "singura soluţie"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi seară că România nu are resurse de a crea locuri de muncă decât dacă privim spre reluarea activităţilor de exploatare a resurselor naturale, fie că este vorba de aur, cupru sau gaze de şist.

Şeful statului a punctat că singura soluţie este parteneriatul cu firme străine, în condiţiile în care România nu beneficiază de sumele necesare unor exploatări care să protejeze şi mediul.

"În momentul de faţă, România nu mai are resurse de a crea locuri de muncă, decât dacă privim cu responsabilitate la reluarea activităţii de minerit în domenii care, prin evoluţia pieţelor, fac din nou rentabilă exploatarea unor resurse naturale", a spus preşedintele Băsescu, în discursul susţinut la ceremonia învestiturii în funcţia de ministru al mediului a lui Attila Korodi.

Şeful statului a ţinut să precizeze că investiţia de la Roşia Montană stă blocată încă din 1997, dar a amintit şi de situaţia de la Cupru Min.

"Aş vrea să vă spun că datorită demagogiei şi laşităţii demnitarilor români, investiţia de la Roşia Montană stă blocată din 1997, iar în perspectiva imediată se prefigurează procese extrem de costisitoare.

"De asemenea, ştim toţi artificiul prin care Cupru Min a mai reuşit să obţină profit anul trecut. Pur şi simplu nu a făcut investiţii pentru deschiderea fronturilor, în vederea exploatării de suprafaţă în continuare.

"Artificial, domnii manageri şi-au creat condiţii să încaseze, probabil, prime pentru profitul realizat, dar compania nu are bani să îşi extindă frontul de exploatare", a completat preşedintele.

Şeful statului a mai spus că România nu are "miliardele de euro" de care ar fi nevoie pentru a importa tehnologiile necesare exploatării acestor resurse, de aur, cupru, gaze de şist, în condiţii în care să se poată spune că mediul este protejat.

"De aceea, parteneriatul cu firme străine mi se pare sigura soluţie. Poate mulţi consideră că cel mai important lucru este profitul pe care l-am putea obţine din aceste exploatări în parteneriat, fie că vorbim de gazele de şist, fie că vorbim de aur, fie că vorbim de cupru.

"Iar eu sunt de acord cu dumneavoastră că este foarte important ce obţine statul român", a adăugat Traian Băsescu.

Preşedintele a precizat că cere de urgenţă guvernului să revizuiască tot sistemul de redevenţe legat de resursele naturale din România.

"Personal cer guvernului ca în maxim două săptămâni să revizuiască tot sistemul de redevenţe pe care-l avem pe zăcămintele naturale", a spus Traian Băsescu.

Procesul de privatizarea a Cupru Min "a eşuat"

Ministrul economiei, Lucian Bode, declarase săptămâna trecută că procesul de privatizare a Cupru Min a eşuat şi că acesta va fi relaut pentru că până la expirarea termenului-limită, investitorul canadian câştigător al licitaţiei, Roman Copper, nu ar fi acceptat trei cerinţe ferme ale părţii române.

"Negocierile pentru semnarea contractului de privatizare s-au încheiat vineri, 6 aprilie, ora 24:00, fără ca părţile să ajungă la o înţelegere.

"Reprezentanţii companiei Roman Copper nu au aderat la condiţiile solicitate de către statul român, condiţii care au vizat plata contractului, îndeplinirea obligaţiilor de mediu şi bineînţeles, un lucru la care am ţinut foarte mult, şi anume transparenţa acestui contract", a declarat Lucian Bode.

Investitorul ar fi refuzat, potrivit ministrului, să depună într-un cont bancar o garanţie de 32 de milioane euro pentru investiţiile de mediu şi a respins publicarea imediată a documentului de privatizare.

Reprezentanţii Roman Copper nu ar fi acceptat nici plata integrală a contravalorii acţiunilor în valoare de 200 de milioane euro în termen de 30 de zile de la obţinerea avizului de la Consiliul Concurenţei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu.

De cealaltă parte, reprezentanţii companiei canadiene Roman Copper susţin că au acceptat toate condiţiile puse de statul român pentru privatizarea Cupru Min, chiar şi pe cele neincluse în caietul de sarcini pentru privatizare, şi îşi exprimă încrederea că privatizarea poate fi încheiată, după cum se arată într-un comunicat al Roman Copper.

Mineritul de la Roşia Montană, "doar în anumite condiţii"

Fostul ministru al mediului, Laszlo Borbely, a declarat că proiectul minier de la Roşia Montană va fi aprobat dacă vor exista garanţii de mediu.

Laszlo Borbely a anunţat la Radio România Actualităţi, la începutul acestui an că va propune guvernului aprobarea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană doar în anumite condiţii.

"Interesează două aspecte: una - ca această mină să nu polueze şi să avem siguranţa că sunt garanţii de mediu şi de altă natură, pentru minerit-extracţii, deci dacă se va aproba, cea mai modernă mină, cu cele mai bune tehnologii din toată Europa.

"În momentul de faţă, suntem într-un stadiu destul de avansat, dar acuma nu pot eu să prognozez exact data la care se va încheia, pentru că sunt câteva probleme neclarificate", a precizat Laszlo Borbely.

Proiectul minier de la Roşia Montană este unul foarte controversat.

Academia Română a efectuat o analiza privind beneficiile şi dezavantajele acestui proiect.

Citiţi şi:

Analiză a Academiei Române privind riscurile şi beneficiile proiectului de la Roşia Montană

Compania va beneficia de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani şi reduceri la taxele vamale, astfel că va exporta aurul şi argintul extras la preţul de cost.

Pentru populaţia din zonă, avantajele vor veni din faptul că proiectul creează un număr de locuri de muncă într-o zonă deficitar: 200-550 (unele cu caracter sezonier) în faza de preconstrucţie, 2000 în faza de construcţie şi 500 în faza operaţională.

Statul român va beneficia de redevenţe de exploatare în valoare de 2% din profit (estimate de unele surse la circa 4,4 milioane USD anual), o sumă neînsemnată în comparaţie cu profitul firmei.

Printre dezavantajele enumerate de raportul Academiei Române se numără faptul că proiectul încalcă Convenţia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii în exploatările miniere pe teritoriul Uniunii Europene.