Proiectul Roşia Montană, "aprobat doar în anumite condiţii"

Ministerul mediului va propune guvernului aprobarea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană doar în anumite condiţii, a precizat pentru Radio România Actualităţi, ministrul de resort Laszlo Borbely.

"Interesează două aspecte: una - ca această mină să nu polueze şi să avem siguranţa că sunt garanţii de mediu şi de altă natură, pentru minerit-extracţii, deci dacă se va aproba, cea mai modernă mină, cu cele mai bune tehnologii din toată Europa.

"În momentul de faţă, suntem într-un stadiu destul de avansat, dar acuma nu pot eu să prognozez exact data la care se va încheia, pentru că sunt câteva probleme neclarificate", a precizat Laszlo Borbely.

Câteva sute de persoane au demonstrat sâmbătă, în Piaţa Constituţiei din Capitală, faţă de sprijinul declarat al preşedintelui Traian Băsescu faţă de demararea acestui proiect minier.

La Roşia Montană, însă, peste o mie de persoane - susţinători ai proiectului - au manifestat în Piaţa Centrală din localitate pentru a cere locuri de muncă şi drepturi la o viaţă decentă.

Ministrul mediului Laszlo Borbely a declarat în luna decembrie că deşi toată lumea vorbeşte despre Roşia Montană, de 12 ani nimeni nu a făcut nimic acolo şi a dat asigurări că o eventuală exploatare în zonă se va face cu cea mai modernă instalaţie din Europa.

Ministrul mediului mai precizase că nu există ţară în lume care să aibă 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint şi să nu se gândească să o exploateze.

Premierul Emil Boc afirmase anterior la Radio România Actualităţi că nu este un adept al contractului privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană în forma actuală pe motiv că ar fi "în defavoarea României".

În acest sens, Emil Boc a precizat că acest contract va trebui rediscutat.

De asemenea, premierul Emil Boc a declarat că nu se declară un susţinător al proiectului Roşia Montană, adăugând în acest sens că aşteaptă "poziţia oficială a specialiştilor privind partea de mediu şi aspectul economic".

Cum arată acţionariatul companiei

Compania Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei.

O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Date mai recente arată că zăcământul din Munţii Apuseni ar conţine peste 300 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

Compania Roşia Montană Gold Corporation a investit până în prezent 400 de milioane de dolari în proiectul din Munţii Apuseni.

Compania Roşia Montană Gold Corporation este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19.31 % şi Gabriel Resources – cu 80.685%.

Pentru tratarea aurului extras urmează să fie folosite zilnic 40 de tone de cianură.

Beneficii şi dezavantaje privind proiectul

Proiectul minier de la Roşia Montană este unul foarte controversat.

Academia Română a efectuat o analiza privind beneficiile şi dezavantajele acestui proiect.

Compania va beneficia de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani şi reduceri la taxele vamale, astfel că va exporta aurul şi argintul extras la preţul de cost.

Pentru populaţia din zonă, avantajele vor veni din faptul că proiectul creează un număr de locuri de muncă într-o zonă deficitar: 200-550 (unele cu caracter sezonier) în faza de preconstrucţie, 2000 în faza de construcţie şi 500 în faza operaţională.

Statul român va beneficia de redevenţe de exploatare în valoare de 2% din profit (estimate de unele surse la circa 4,4 milioane USD anual), o sumă neînsemnată în comparaţie cu profitul firmei.

Printre dezavantajele enumerate de raportul Academiei Române se numără faptul că proiectul încalcă Convenţia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii în exploatările miniere pe teritoriul Uniunii Europene.

Academia Română precizează că au existat numeroase accidente în privinţa utilizări cianurii, cele mai mari fiind în SUA (1993 şi 1998), Guyana (1995), Australia (1995), Filipine (1999), dar şi în zone mai puţin populate şi deci cu efecte mai puţin dramatice.

Dintre aceste accidente, 72 % s-au datorat defecţiunilor de la baraje, 14 % spargerilor de conducte şi 14 % au fost accidente de transport.

Ministrul mediului Laszlo Borbely declarase că dacă se vor respecta standardele şi dacă va fi cea mai modernă instalaţie din Europa de exploatare atunci acesta va bea apă din lacul de acumulare care va rezulta.

Un alt aspect pentru care proiectul este unul controversat este acela că zona vizată în proiect conţine vestigii arheologice de mare interes ştiintific, de valoare inestimabilă, cu caracter de unicat în Europa şi poate în lume şi că exploatarea zăcământului de aur ar duce la distrugerea iremediabilă a sitului arheologic.