Parlamentul a adoptat strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030

Parlamentul a adoptat miercuri, în ședință comună, strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030. Documentul a fost prezentat parlamentarilor de președinte Nicușor Dan, care a punctat, între altele, la capitolul amenințări, războiul hibrid dus de Rusia împotriva României și împotriva mai multor țări europene, corupția, decalajul între evoluția în ansamblu a societăți românești și modul în care răspunde administrația publică au fost menționate de președinte, care s-a referit și la riscurile și vulnerabilitățile interne.

Nicușor Dan: În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, pe corupție, de asemenea, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.

După prezentarea făcută de președintele Nicușor Dan au avut loc în parlament dezbateri pe marginea strategiei naționale de apărare a țării. Alina Stănuță, cu o sinteză a punctelor de vedere exprimate.

Reporter: Cu 314 voturi pentru, 43 împotrivă și trei abțineri, parlamentul a adoptat strategia națională de apărare a țării pentru următorii cinci ani. În timpul luărilor de cuvânt, parlamentarii PSD arătau că documentul identifică riscurile, vulnerabilitățile și provocările, dar evidențiază, totodată, și oportunitățile care pot transforma România într-un stat mai sigur.

La rândul lor, liberalii, prin vocea senatoarei Nicoleta Pauliuc, arătau că după momentul adoptării, strategia trebuie implementată prin politici publice, iar cei de la USR menționau că cea mai mare amenințare pentru țara noastră o reprezintă regimul putinist.

Și UDMR susține strategia națională de apărare a țării și conceptul central documentului de independență solidară.

Voturi în favoarea strategiei au venit și din partea opoziției, AUR anunțând că documentul ar fi trebuit să conțină, însă, și măsuri pentru combaterea sărăciei și o strategie de securitate alimentară și una energetică.

Cele 43 de voturi împotrivă au aparținut parlamentarilor POT și PACE - Întâi România, care au criticat documentul, arătând că, în opinia lor, acesta face confuzie între securitatea națională și apărarea țării.