Orice fel de independență, precum cea a magistraților, e însoțită și de o mare responsabilitate

Premierul Ilie Bolojan afirma că salarizarea ar trebui să fie direct corelată cu activitatea magistraților, în legătură cu decizia acestora de a soluționa doar cauzele și situațiile urgente. Știm exact ce se întâmplă; magistrații sunt nemulțumiți de schimbările regulilor de pensionare mai ales. Ministerul Justiției poate avea un dialog - spunea prim-ministrul - cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Și avocații reclamă în ultima perioadă faptul că nu-și pot desfășura activitatea. Unii au protestat spontan și au făcut un apel către toate autoritățile competente să inițieze de urgență un dialog real pentru a identifica măsuri concrete de asigurare a funcționării instanțelor și parchetelor în interesul cetățenilor și al bunei administrări a justiției. Pe această temă discutăm cu invitatul de astăzi al "Apelului matinal", chiar ministrul justiției, Radu Marinescu. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Dumneavoastră spuneați recent că sunt două realități; legea nu permite greva, astfel încât activitatea judiciară nu poate să fie întreruptă, dar, pe de altă parte, judecătorul, procurorul sunt cei care, în virtutea independenței justiției, au posibilitatea de a decide asupra cauzelor pe care le judecă. Dar în acest context, în această ecuație, unde se află cetățeanul?
În primul rând, cetățeanul nu trebuie să sufere din toată această situație. Nu este pentru prima dată când ne confruntăm cu astfel de proteste ale magistraților. Au mai existat în istorie. Cu siguranță trebuie să fie soluționate cauzele care au caracter urgent și care au caracter necesar. Așa cum am subliniat și cum repet, pentru că acesta este cadrul legislativ în care acționăm, greva nu este permisă, iar aceste forme de protest sunt stabilite de fiecare adunare generală a instanțelor sau a parchetelor și configurate în raport de ceea ce se hotărâște să se soluționeze sau nu. Prim-ministrul are dreptate; este necesar dialogul. Dialog a existat și până la adoptarea legii care de fapt face obiectul nemulțumirii magistraților. După cum știți, a existat inclusiv o mediere făcută de președințele României. Dialogul rămâne în continuare preocuparea noastră principală, pentru că în momentul de față nu există un instrument legal prin care guvernul să poată pune stop acestor proteste. Pe de altă parte, în ceea ce privește salarizarea, plata indemnizațiilor, publicul trebuie să cunoască că nu guvernul are această prerogativă. Bugetul pentru plata indemnizațiilor magistraților este la Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, nu există niciun fel de posibilitate ca vreun membru al guvernului să facă o verificare cu privire la modul în care magistrații merg la serviciu și eventual să aplice consecințe financiare. O eventuală măsură de acest gen se poate adopta de către cei îndreptățiți, adică Inspecția judiciară, doar în ipoteza în care s-ar stabili că există o abatere disciplinară, adică o atingere semnificativă adusă activității desfășurate în mod individual de fiecare magistrat. Deci suntem într-o ecuație destul de complicată din punct de vedere juridic, dialogul rămâne calea cea mai importantă și în primul și în primul rând responsabilitatea fiecăruia dintre noi față de cetățean.
Îmi permit să spun că e un sistem de ecuații la ceea ce se întâmplă, dar sunt sigur că ați fost prin țară, ați vorbit cu magistrații. Sunt totuși și magistrați care, nu știu, dau dreptate întâmplărilor din acest moment, pentru că lumea, oamenii de rând reacționează și știm bine, pentru că e ca atunci, o paralelă interesantă totodată, deși contextul este cu totul altul, e ca atunci când medicul, de exemplu, ar hotărî el care sunt cazurile pe care va trebui să le îngrijească.
Așa cum spuneam, orice fel de independență, pe care e foarte bine că o au magistrații, se însoțește și de o mare responsabilitate. După cum spuneați, și paralela este foarte potrivită, medicul are un jurământ depus, la fel cum are și magistratul, și medicul are și o responsabilitate imensă față de viața pacientului. La fel, bineînțeles și magistratul față de destinul juridic al celui care este în fața sa și care bineînțeles că privește cu mare speranță și cu nerăbdare la soluționarea cu celeritate a speței sale. Am mers în țară și voi merge în continuare, am discutat cu magistrații, cu procurorii, cu judecătorii. Vreau să vă spun că peisajul este diferit. Dincolo de această nemulțumire cu privire la modificarea statutului, pe care în cheie constituțională o va dezlega foarte curând Curtea Constituțională, peisajul acesta al protestului arată diferit, în sensul că sunt judecători, sunt procurori, care înțeleg faptul că cetățeanul nu are nicio vină și care soluționează cea mai mare parte a cauzelor pe care le au pe rol. Tocmai de aceasta vă spuneam că este greu de abordat sau cred că formula noastră este foarte potrivită, sunt multe ecuații aici, cred că sunt atâtea ecuații câte instanțe și parchete sunt, pentru că de la fiecare entitate judiciară la cealaltă există diferențe. Există diferențe nu numai în mod global la o entitate judiciară, ci și de la un complet la altul sau de la un procuror la altul. Fiecare vede lucrurile în mod diferit și soluționează cauzele într-un mod diferit, însă important este ca până la urmă, în toată această manifestare a nemulțumirii, să nu fie afectate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului. Acesta este mesajul meu, mesaj de colaborare, mesaj de dialog onest și mesaj de responsabilitate, mai ales în vremuri foarte dificile când nu trebuie să pierdem încrederea rămasă în actul de justiție din partea cetățeanului.
La nivelul justiției, credeți că procesul de reformă trebuie să continue? Pentru că mă gândesc și la modificările legislative; vorbeați chiar la un moment dat de simplificarea procedurilor de digitalizare, de modernizarea infrastructurii.
Cu siguranță trebuie să continue, cu siguranță că ele sunt în desfășurare. Aș vrea să vă spun că, deși este această nemulțumire și există aceste proteste de care tocmai am vorbit, colaborarea noastră instituțională continuă. De exemplu, cu Consiliul Superior al Magistraturii continuăm un proiect foarte important, care este cel al digitalizării - sistemul ECRIS V, care va permite desfășurarea în format digital mult mai rapid și astfel mai eficace în interesul cetățenilor a proceselor. Dispariția suportului de hârtie, integrarea electronică superioară cu toate entitățile din sistemul judicial este un obiectiv foarte ambițios, pe care îl gestionează Ministerul Justiției și care are un termen de finalizare, sunt fonduri din PNRR, în 2026. Lucrăm în continuare și nu există sincope în dezvoltarea acestui foarte important proiect. Recent s-a adoptat o lege care permite desfășurarea în sistem de videoconferință a unui număr semnificativ de cauze în materie penală, ceea ce de asemenea accelerează procedurile judiciare. În paralel, lucrăm la modificări legislative care să reducă încărcătura de cauze și suntem într-o foarte bună cooperare și cu profesiile juridice - cu avocații, cu notarii, cu executorii judecătorești - pentru a simplifica și activitatea lor, astfel, per ansamblu, ajutând cetățeanul să găsească în justiție un instrument mai eficace.
Cetățeanul care se întreabă, pentru că aminteați mai devreme de diferențele dintre anumite instanțe din România. La nivel extern, în fine, fiecare țară cu propria ei ogradă. Dar profit de ocazie să vă întreb dacă în acest moment mai sunt impedimente privind extrădarea cetățenilor români. Bine, în zilele actuale este vorba despre cazul Sorin Oprescu, dar să nu uităm - Horaţiu Potra este în Dubai, sper să nu greșesc, Oprescu în Grecia, Sebastian Ghiță prin Serbia, Dragoș Săvulescu prin Italia, iar Alina Bica tocmai a scăpat. Așa, pe scurt, ce se întâmplă pentru, repet, neofiți?
Este cum spuneați, un sistem de multiple ecuații. Fiecare situație are rezolvarea ei și are particularitatea ei. În cazul doamnei Bica este o decizie a instanței de judecată care a evaluat cadrul legislativ așa cum a considerat de cuviință și asupra căreia ministrul justiției n-ar putea face comentarii tocmai pentru că vorbim de independența judecătorilor și de responsabilitatea lor în egală măsură. În ceea ce îi privește pe domnii Potra și Oprescu, acolo Ministerul Justiției acționează ferm și ați văzut că în momentul de față aceste persoane sunt reținute în vederea parcurgerii procedurilor de extrădare domnul Potra, de predare în virtutea unui mandat european de arestare în cazul domnului Oprescu. Fiecare caz are, repet, particularitățile sale.
Nota, în ceea ce ne privește pe noi, Ministerul Justiției, nota unică, nota omogenă este aceea că ne facem datoria și că în mod foarte prompt utilizăm toate resursele legale la dispoziție pentru a ne asigura că aceste persoane vin în fața legii. Cuvântul ultim îl are un judecător care, așa cum ați spus, are și responsabilitatea asupra a ceea ce decide.
Din câte știm noi, Sorin Oprescu va fi audiat chiar astăzi de un procuror în Grecia, dar acum că avem condiții decente pentru cei care încalcă legea, să nu le spun pușcăriași, credeți că lucrurile se vor schimba? Eu am spus doar câteva cazuri, cele mai sonore, dar mai sunt români care încearcă să scape și se află deocamdată în alte țări.
Sunt și ar trebui să vă spun că eficacitatea în a-i aduce înapoi este mare, este chiar foarte mare. E adevărat că sunt aceste cazuri de notorietate care în mod legitim atrag atenția opiniei publice și asupra cărora trebuie să ne concentrăm pentru a rezolva juridic problemele care apar. În cazul domnului Oprescu a existat o rezervă a Greciei de predare legată de condițiile de detenție. România a făcut demersuri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În 2024 a apărut o hotărâre în cauza Breian care arată că poți să menții un mandat de arestare și poți menține cererea de predare dacă condițiile sunt noi, sunt diferite. În momentul de față am făcut progrese semnificative în ceea ce privește condițiile de detenție, sunt la standarde europene, foarte multe penitenciare modernizate, locuri de cazare, să zic așa, între ghilimele, locuri de deținere mai multe și de asemenea modernizate, astfel încât în momentul de față sperăm că demersul nostru va avea succes și domnul Oprescu va veni să execute ceea ce un judecător a hotărât că trebuie să execute.
Da, așteptăm cu toți să aflăm finalul. Cred că e frustrant pentru noi toți, știu că vă este greu să vorbiți sau să dați anumite exemple, dar e frustrant ca un om, un hoț mărunt din România, de exemplu, să intre imediat la pușcărie și alții care au bani și își permit avocați să tragă de timp, dar voiam să vă mai întreb ce ați discutat cu omologul din Republica Moldova, dacă nu e vreun secret?
Nu este un secret, a existat și un comunicat al Ministerului Justiției, tocmai pentru că eu apreciez întotdeauna că opinia publică trebuie să fie bine informată cu privire la activitatea oficialilor care îi reprezintă pe cetățeni. A fost o întâlnire foarte fructuoasă, pentru că am discutat despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării reciproce, o cooperare care este strânsă, o cooperare bazată pe un cadru legal cât se poate de bine articulat, am discutat despre digitalizare, proiecte comune, am discutat despre integrarea europeană a Moldovei și de sprijinul pe care, pe linie judiciară, România îl poate acorda, am discutat despre proiecte comune pe baza legislației europene, am discutat foarte multe lucruri aplicate, repet, o întâlnire foarte bună.
Așteptăm să vedem ce se întâmplă. V-ați gândit, ați estimat cumva, dacă legea nu va trece, pornind de la discuția pe care am avut-o, cu nemulțumirile magistraților, cu vârsta de pensionare și așa mai departe, ce se va întâmpla?
Bun, suntem într-o tot ecuație, dacă am folosit cuvântul și a devenit nota discuției noastre, suntem într-o ecuație constituțională care este firească într-un stat de drept. Curtea Constituțională va da o dezlegare, în funcție de asta executivul va vedea ce este de făcut în continuare pentru a-și îndeplini programul de guvernare. Eu sper un singur lucru, ca noi toți, actorii publici, fie că vorbim de puterea judecătorească, de puterea executivă, de puterea legislativă, de Curtea Constituțională, să ne mișcăm în firescul datoriei noastre legale și constituționale. Sper să înceteze aceste proteste, sper ca orice fel de demers ulterior să fie făcut cu bună credință, cu dialog loial și în interesul societății anumite.
Da, chiar mă gândeam acum la sistemele de ecuații, nu știu, poate se va găsi până la urmă metoda substituției ca să ajungem doar la o necunoscută și până la urmă să rezolvăm și acea ecuație. Cu mulțumiri și săptămână bună să aveți!