Numărul cazurilor de gripă clinică a scăzut în prima săptămână a anului

Suntem într-o perioadă în care gerul, frigul revin. Nouă persoane însă au murit săptămâna trecută din cauza gripei, iar de la începutul sezonului rece, bilanțul a ajuns la 20 de decese, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Numai în perioada 5-11 ianuarie, aproape 74.000 de persoane au fost diagnosticate cu infecții respiratorii, mulți dintre pacienți având nevoie de îngrijiri medicale și chiar de spitalizare. În acest context, tot mai multe unități medicale se confruntă cu supraaglomerarea, situație deja vizibile în numeroase localități din întreaga țară. Medicii atrag atenția asupra riscului crescut de îmbolnăvire și îi îndeamnă pe oameni să trateze cu maximă seriozitate atât simptomele, cât și măsurile de prevenție. Invitata "Apelului matinal" de astăzi este doctor Odette Popovici, medic epidemiolog la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Cât de grav este în acest moment valul de gripă din România, dacă am face o paralelă, evident, cu întâmplările de anul trecut, de exemplu?
Așa cum ați spus, deși numărul de cazuri de infecții acute de căi respiratorii superioare, de pneumonii și gripă clinică a crescut cu circa 21% față de săptămâna precedentă, numărul celor de gripă clinică a scăzut cu aproape 2.000. Dacă e să ne uităm pe acel grafic pe care poate l-ați văzut și în informarea săptămânală postată pe site-ul nostru, ar părea că incidența gripei, vârful de incidență a fost depășit, însă în acest moment nu ne hazardăm să facem o asemenea afirmație categorică, pentru că, în fiecare an, în această perioadă a sărbătorilor de iarnă, calitatea datelor raportate lăsă foarte mult de dorit, așa încât abia începând cu săptămâna 12-18 ianuarie vom vedea dacă acest trend descărcător se menține.
Doamna doctor, putem vorbi despre un vârf al sezonului sau urmează o creștere și mai mare a cazurilor?
Tocmai spuneam că nu știm încă dacă a fost depășit vârful de incidență pentru gripă, pentru că a fost această perioadă de subraportare și abia în perioada următoare de 2-3 săptămâni vom vedea dacă această scădere se menține și este o scădere reală.
De ce sunt forme atât de severe acum?
Nu sunt forme mai severe comparativ cu alți ani, e vorba doar de o transmisibilitate mai mare, dar riscul individual nu este mai mare față de alte sezoane. Fiind mai multe cazuri de gripă, sigur că, proporțional, și numărul de cazuri severe va fi mai mare. Dar acest virus AH3 nu generează severitate mai mare.
Camerele de gardă ale spitalelor cam din toată țara au fost, "invadate" de pacienți. Mulți medici au spus că aceștia s-ar fi putut trata, de exemplu, la medicul de familie. Ce semne ar trebui să ne trimită urgent la medic și mai ales la spital?
Este adevărat că o formă obișnuită de gripă nu necesită prezentarea la camerele de gardă, în serviciile de urgență, însă există, așa cum ați spus, o serie de semne de severitate care impun prezentarea în serviciile de urgență și acestea ar fi: dificultatea în respirație, albăstrirea buzelor sau a feței, dureri toracice sau senzație de presiune la nivelul toracelui sau al abdomenului, deshidratare, dureri musculare la copil atât de intense, încât acesta, practic, refuză să se deplaseze și până la deshidratare și confuzie sau chiar convulsii.
Dacă ne puteți spune care este diferența dintre gripă și alte infecții respiratorii care circulă în această perioadă.
În primul rând, gripa are un debut brusc, se însoțește de febră, asta înseamnând minimum 38 de grade, temperatura poate ajunge la, sau chiar depăși, 39-40 de grade și este însoțită de o stare generală modificată, de dureri musculare, dureri în gât, dureri de cap, scăderea apetitului, de tuse uscată în prima fază, iar dacă tusea își schimbă caracterul și devine tuse productivă, cu expectorații, e vorba de obicei de o suprainfecție bacteriană. Și pot fi prezente și manifestări de tip digestiv, cum ar fi diareea, durerile abdominale. Alte viroze nu au acest debut brusc, chiar tabloul clinic este mai atenuat.
La nivelul vaccinului antigripal, e prea târziu pentru cei care nu s-au vaccinat?
Ideal este să ne vaccinăm cândva în luna octombrie-noiembrie, dar nu este târziu nici acum, pentru că principalul beneficiu al vaccinării antigripale este prevenirea formelor severe. Sunt o serie de complicații pe care le generează gripa, cum ar fi: de la complicații moderate, sinuzite, otite, până la cele severe, pneumonie cauzată de infecția virală în sine sau de suprainfecții cu alte virusuri sau bacterii, până la inflamații ale mușchiului cardiac-miocardită, ale creierului-encefalită, ale mușchilor-miozite sau chiar insuficiențe multiple de organ-insuficiență respiratorie acută însoțită de insuficiență renală acută și până la cea mai de temut, complicație, sepsisul, un răspuns inflamator extrem, amenințător de viață. Și să nu uităm, de asemenea, decompensarea unor comorbidități pe care le prezintă pacientul. De exemplu, un pacient cu astm, în cazul unui pacient astmatic, o gripă poate declanșa o criză de astm sau la un pacient cardiac se poate instala insuficiența cardiacă acută.
Și o curiozitate, am avut-o, să știți, cu fiecare invitat, mai ales dacă a fost medic: dumneavoastră, personal, v-ați vaccinat antigripal?
Da, sigur, în fiecare an. Bineînțeles, altfel nu am recomanda populației această măsură de prevenție.
Ați fost convingătoare. Și mai am o curiozitate, ca medic epidemiolog la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, v-a atras atenția un alt reper al statisticii din domeniul medical, evident? Legat de vreo boală sau de vreun virus?
Un alt reper, vă referiți la infecții respiratorii?
Nu neapărat, nu, poate chiar și la HPV, de exemplu, că tot am vorbit noi de vaccin, mai devreme.
În ce sens mi-a atras atenția? Fiecare suntem...
Cum stă România? Da, exact. Care este situația?
Situația este că vaccinarea a început să se prezinte /.../ și în urma campaniilor de informare pe care institutul nostru și Centrul Național de Boli Transmisibile le-au realizat, se pare că populația devine din ce în ce mai receptivă și este foarte bine, pentru că se știe că România ocupă locul 1 în ceea ce privește cancerul de col uterin și sperăm că acest lucru în timp să se îmbunătățească.
Da, exact. De campanii avem nevoie, tocmai pentru a trece peste reticența unora, pentru a înțelege mai bine ce înseamnă astfel de vaccinuri. Cu mulțumiri pentru discuția pe care am purtat-o astăzi.
Și noi vă mulțumim.
Dr. Odette Popovici, medic epidemiolog la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, invitata 'Apelului matinal' de astăzi.