CCR urmează să reia analiza asupra sesizării privind reforma pensiilor magistraţilor asumată de guvern
Şedinţa ar trebui să continue discuţiile din 28 decembrie, suspendate după ce patru judecători şi-au întrerupt participarea, ceea ce a adus la lipsa cvorumului necesar.
Articol de Radio România Actualităţi, 15 Ianuarie 2026, 18:42
Curtea Constituţională a programat pentru vineri reluarea analizei asupra sesizării privind reforma pensiilor magistraţilor asumată de guvern. Şedinţa ar trebui să continue discuţiile din 28 decembrie, suspendate după ce patru judecători şi-au întrerupt participarea, ceea ce a adus la lipsa cvorumului necesar.
Între timp, în instanţă au fost contestate mandatele a doi membri ai CCR, iar cererea de suspendare a numirii unuia dintre ei se va judeca tot vineri la Curtea de Apel din Bucureşti. Este vorba despre judecătorul constituţional Dacian Dragoş, desemnat de preşedinţie, şi căruia îi este pusă la îndoială perioada de carieră didactică pe care s-a bazat numirea sa.
Mihaela Enache: ”Dacian Dragoş spune că acuzaţiile sunt nefondate, iar scopul lor este influenţarea activităţii CCR, după cum a declarat la TVR Info.
Dacian Dragoş: Asistăm, de fapt, la instrumentalizarea unui demers juridic, care, în sine, este legitim şi democratic. Orice acţiune în instanţă poate să fie depusă de către oricine, dar, prin utilizarea sa strategică, în aceste momente în care avem de decis chestiuni destul de importante pentru societate, tinde să şubrezească, să perturbe activitatea Curţii Constituţionale.
Joi, instanţa supremă a prezentat noi argumente în apărarea sesizării de neconstituţionalitate şi a anunţat că va depune la CCR o expertiză de specialitate independentă, conform căreia aplicarea noului calcul al pensiei ar genera un cuantum mai mic decât cel din contributivitate, cu procente cuprinse între 33 şi 51%. Aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu, susţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Calculul prevăzut în proiectul guvernului stabileşte un nivel al pensiei de cel mult 70% din ultimul venit salarial net. În legislaţia actuală, pensia de serviciu e de 80% din brut, iar pentru că acest procent depăşeşte salariul net încasat, este plafonată la valoarea ultimului salariu. Acest aspect, pensie egală cu salariul, dar şi perioada minimă de 25 de ani în activitate, care permite pensionarea înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani, au fost invocate ca argumente pentru schimbarea reglementărilor, care să aducă dreptate socială, după cum explica premierul.” /editor Florin Lepadatu/
