Mircea Coşea: Nu ne așteaptă lucruri foarte bune pentru că s-a cheltuit mult cu acest an electoral

Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor's a reconfirmat ratingul bun al datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă a României. Decizia s-a bazat pe evoluția economică pozitivă, dar și pe o perspectivă de creștere importantă pentru următorii trei ani, spun reprezentanții agenției.

De asemenea, s-a avut în vedere și evoluția determinată de alocarea unor fonduri europene importante, atât din bugetul comunitar, cât și prin mecanismul de redresare și reziliență. Discutăm pe acest subiect alături de invitatul "Apelului matinal", profesor universitar doctor Mircea Coșea, de la Academia de Studii Economice din București. Bună dimineața!

Sărut mâna! Bună dimineața!

Domnule profesor, ce implică o astfel de reconfirmare a ratingului pentru țara noastră?

Din punctul meu de vedere, implică o obligație extraordinară pe care actuala conducere a României și cea care va veni după alegeri o are, pentru că acest rating este de fapt o încurajare pentru ceea ce se întâmplă în România. Acuma, dacă citim exact modul în care a fost prezentat acest rating, o să vedem că agenția face o serie întreagă de recomandări și are și unele rezerve, să zicem, în legătură cu viitorul României. Este o analiză pe care eu am interpretat-o ca fiind foarte obiectivă. România merge bine, trebuie ca să recunoaștem, are anumite etape în care se dezvoltă. Suntem într-o etapă în care încercăm să nu intrăm în recesiune. Este o creștere economică, mică, e adevărat, dar este. Avem anumite elemente care duc la creșterea veniturilor. Avem o scădere a inflației, sigur, e mai mare decât media europeană, dar este un trend de scădere și în general există o situație, spun eu, mulțumitoare din punct de vedere al ceea ce se întâmplă pe plan investiţional. Însă toate aceste lucruri trebuie spuse, că se bazează pe niște fonduri care nu aparțin neapărat efectului pe care economia României îl dă. Sunt fonduri care vin de la Uniunea Europeană, încă nu îndeajuns de bine folosite, sunt foarte multe fonduri care vin din împrumuturi, pe care le facem, iată, am ajuns pe piața japoneză să ne împrumutăm, deci este o obligație pe care guvernul o are, cel care e și cel care va fi. Nu știu și ce va fi. Oricum obligația rămâne, ratingul este încurajator. Fondurile sunt la dispoziția noastră, rămâne să le folosim cum trebuie pentru a le eficientiza.

Domnule profesor, dar ce înseamnă toate aceste lucruri pentru fiecare dintre noi?

Doamnă, pentru fiecare dintre noi, în mod imediat, nu înseamnă /.../ a faptului că suntem într-o situație favorabilă. Ratingul este stabil. Asta înseamnă că România nu se află pe o pantă descrescătoare, nu a intrat în zona de recesiune, așa cum au intrat alte țări europene și ca simplu cetățean ar trebui, ar trebui, subliniez, ar trebui să am încredere în viitor, dar rating-ul acesta nu ne spune exact ce va face conducerea României pentru a-l eficientiza, așa cum spuneam. Sunt foarte multe lucruri de făcut în România pentru a merge pe linia pe care recomandările acestui rating le fac - în primul rând, reducerea îndatorării externe, în al doilea rând, punerea în mișcare a economiei, o colectare mai bună și, în final, toate lucrurile astea ar trebui să ducă la o alocare, îmbunătățire a vieții pe care noi o ducem în fiecare zi. Nu în mod direct, nu în mod imediat, însă este din punctul de vedere al acestui rating, pe care nu trebuie neapărat să-l exagerăm, ca fiind cine știe ce laudă, nu e un laudatio la ceea ce se întâmplă în România, ci e o constatare, atâta tot. Atunci pe noi ar trebui să ne ducă într-o situație în care încrederea față de ce se întâmplă în România acum și în viitor să fie mai mare, dar cei care trăim aici și vedem în fiecare zi ce se întâmplă, avem anumite rezerve și trebuie spus și asta. Rating-ul este un calcul pe care cineva îl face undeva într-o manieră foarte rece, foarte obiectivă, câteodată chiar foarte, foarte, să zicem, noi expertă din punct de vedere al analizei. Viața de fiecare zi în România e puțin diferită însă, inflația este încă mare, alimentele sunt încă scumpe, Legea pensiilor nu a rezolvat toate problemele, așa încât, în condițiile în care iarna este la ușă, facturile mari pe care le vom plăti ne dau mai mulți fiori decât un astfel de rating, care, până la urmă, este o confirmare teoretică a faptului că România nu se află într-o cădere.

Da, doar un reper. Să nu uităm, astăzi suntem în 14, guvernul și-a asumat termenul de 15 octombrie până la care să prezinte autorităților europene măsurile prin care deficitul să coboare la cel mult 3%, e pragul prevăzut în normele comunitare de disciplină bugetară. Cum credeți că ar putea arăta planul pe şapte ani pentru ajustarea deficitului bugetar, care ar trebui să ajungă la Bruxelles?

În primul rând, aș vrea să vă spun că, după părerea mea, termenul de şapte ani e prea lung, este... boala se lungește și lucrurile merg greu. Deci ar fi trebuit ca guvernul să-și ia, ca sarcină, o reducere a acestui termen, mă rog, până la urmă s-a ajuns la şapte ani. În viitoarele șase luni după alegeri nu prevăd niciun fel de schimbare în România, indiferent de ceea ce se va negocia la Bruxelles, pentru că va fi o reașezare politică. După asta însă să vedem ce se întâmplă din două puncte de vedere. Primul punct de vedere este acela că va trebui să aplicăm anumite măsuri, pe care noi le luăm ca angajament și pe care Uniunea Europeană le va aproba, asta ține în primul rând de reducerea cheltuielilor bugetare. Reducerea cheltuielilor bugetare înseamnă achiziții, tot ceea ce guvernul face, dar mai mult decât atât înseamnă și reducerea de personal. Trebuie să fim foarte direcți cu asta. Chiar dacă nu se va trece direct la o reducere de personal, salariile în mediu public nu vor mai crește. Domeniul care ține de ceea ce înseamnă administrație și instituție, nu mă refer la sectorul medical, de învățământ, ordine publică, ci doar ceea ce este ministerial, ca să zic între ghilimele, fel de fel de comisii, fel de fel de agenții, tot ceea ce se învârte în jurul guvernului. În al doilea rând, va trebui însă să se întețească, ca să zic așa, activitatea ANAF-ului pentru o colectare mai rapidă. Asta înseamnă și măsuri de sancționare. Guvernul, deocamdată, a dat anumite facilități cu această ștergere a unor datorii, dar vor veni și sancțiuni mai aspre pentru că va trebui neapărat evaziunea să fie redusă. Nu mă aștept ca să existe creșteri de taxe importante și de impozite în prima jumătate a anului, dar e foarte posibil ca în a doua jumătate, după ce se va face bilanțul primelor șase luni, guvernul să treacă și la anumite majorări ale impozitelor și taxelor care sunt în prezent în funcțiune, nu altele noi. Ceea ce va fi, însă, vizibil pentru noi și va fi o povară, vor fi creșteri destul de importante ale impozitelor și taxelor locale, în primul rând pentru proprietari. Aici e o chestiune complicată, pentru că majoritatea românilor sunt proprietari, dar nu proprietari pe vile și palate, ci pe apartamente de 70-80m², că așa s-a moștenit din comunism. Deci, cei care au astfel de apartamente, în mare parte acum pensionari, vor avea o sarcină în plus de plată. Nu ne așteaptă lucruri foarte bune în viitor, pentru că s-a cheltuit mult cu acest an electoral, deficitul este mare, dar nu sunt în categoria celor care vorbesc despre o criză. România nu va intra în criză, asta este absolut sigur. E posibil să avem o anumită recesiune tehnică, dar nu e nici asta foarte sigur, pentru că avem la dispoziție fonduri europene extrem de generoase, care, sper eu că viitorul guvern, dacă va avea mai mulți specialiști decât politicieni, vor reuși să le acceseze mai bine și mai eficient.

Da, vom vedea ce se va întâmpla și cu siguranță vom mai discuta pe marginea acestui subiect. Mulțumim pentru toate precizările. Invitatul "Apelului matinal" a fost profesor universitar doctor Mircea Coșea, de la Academia de Studii Economice din București./editor Florin Lepadatu/