Mihai Barbu: "ARF nu are datorii către CFR Călători"

CFR Călători a anunțat că se află în imposibilitatea de a achita la termen contravaloarea facturilor pentru tariful de utilizare a infrastructurii în valoare de peste 41 de milioane de lei. Deși compania avea de încasat de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) peste 139 de milioane de lei, reprezentând plata facilităților de călătorie și compensația pentru serviciul public, de la ultima întâlnire de la sediul ARF a fost virată doar suma de aproximativ 8 milioane intrată în conturile CFR Călători zilele trecute. Așa că în această situație, de la 1 septembrie, ar putea fi suspendată circulația unor trenuri. Despre implicațiile anunțului și despre cum vor fi afectate călătoriile, vorbim astăzi cu Mihai Barbu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară. Bună dimineața! Bună dimineața!

Mihai Barbu: Bună dimineaţa!

Din câte am înțeles noi, este vorba mai ales de trenurile Regio. Dar ce se va întâmpla de la 1 septembrie? Câte vor ieși din circulație, dacă se va întâmpla asta?

Mihai Barbu: Eu sper să nu se întâmple acest lucru. Am avut mai multe discuții cu cei implicați, cu CFR Călători și CFR Infrastructură, și sper să găsească soluții să plătească CFR Călători către CFR SA această datorie. Dar aş vrea să revin puțin la ceea ce aţi spus dumneavoastră, Autoritatea pentru Reformă Feroviară are plătită compensația pentru CFR Călători la zi, și pentru facilități, autoritatea a plătit 29 de milioane către CFR Călători, adică toți banii pe care îi are alocați în buget. Așa că Autoritatea pentru Reformă Feroviară a achitat către CFR Călători toate aceste sume și prin urmare, nu are datorii către CFR Călători la această dată.

Da, e bine că ați punctat, dar pentru cei care nu cunosc amănuntele, CFR Călători operează trenurile, iar infrastructura este a altei companii?

Mihai Barbu: Exact.

Cum stau lucrurile?

Mihai Barbu: CFR Călători este compania națională de transport public de călători, iar CFR SA, CFR Infrastructură administrează infrastructura feroviară a României. Prin urmare, toți operatorii, sunt șase operatori, unul de stat CFR Călători și cinci privați, achită lunar către CFR SA o taxă de utilizare a infrastructurii /.../ de care spuneați dumneavoastră.

Și această taxă în funcție de ce se aplică? Pentru că știu că unul dintre operatorii privați, Transferoviar, dacă nu greșesc, are şi el probleme, nu?

Mihai Barbu: Are și el o datorie, dar și el a achitat o parte din ea. A avut o datorie de şapte milioane și a achitat cinci milioane. CFR Călători avea, așa cum aţi spus dumneavoastră, 41 de milioane și a achitat o parte, urmând ca o altă parte să o achite astăzi, /.../.

Dar cum se achită sau cum se plătește această taxă? În funcție de... Eu și Keo, avem fiecare, eu am trei trenuri, el are cinci. El plătește mai mult ca mine sau în funcție de cum circulă pe infrastructură?

Mihai Barbu: Nu, este în funcție de numărul de kilometri pe care îi parcurg acele trenuri, chiar dacă sunt trei sau cinci, ei parcurg un număr de kilometri și această taxă de utilizare se raportează la numărul de kilometri parcurşi.

Keo: Și tu ai mai mulți kilometri la bord!

Realizator: Da, cu siguranță. Dar există vreo soluție privind plata datoriilor CFR Călători?

Mihai Barbu: Există și discutăm acum aceste soluții, în așa fel încât să achite toate datoriile companiile de transport public de călători, pentru că datorii nu sunt doar către această companie de administrare a infrastructurii, sunt datorii și către compania care furnizează energie, Electrificare CFR. Este o singură companie care furnizează energie electrică și este tot proprietatea Ministerului Transporturilor, a statului român. Mai sunt și alte companii în subordinea CFR S.A, cum ar fi Telecomunicații CFR sau Informatica CFR, care furnizează servicii către...

Keo: E o construcție foarte complicată, mai ales pentru oamenii care vor să călătorească. Nu știu, cred că problema e aici, la rădăcină.

Mihai Barbu: Nu ştiu cât îi interesează pe oameni aceste lucruri...

Keo: Exact, adică pe mine mă depășește un pic chestia asta, că sunt mai multe companii de stat care trebuie să-și dea bani de la una la alta și, de fapt, oamenii nu pot călători, ca de obicei.

Mihai Barbu: Exact.

Keo: Nu știu, mi se pare o chestie un pic alambicată și un pic revoltătoare, așa. Dar, da, și cu trenurile cele noi, că ziceai tu că... Ce mai fac?

Mihai Barbu: Deja au început să vină trenurile noi în România. Avem de la o companie din Franța, nu știu dacă pot să-i spun numele...

Realizator: Nu, sunt cele Alstom și PESA, nu?

Mihai Barbu: Exact, de la Alstom, 37 de trenuri, dintre care cinci sunt deja în România, trei deja sunt în circulație - două pe ruta București-Constanța, unul pe ruta București-Brașov. Cele de la PESA au început și ele să vină. Trebuie să treacă niște teste în România. Primul prototip trebuie să treacă testele în România, în așa fel încât, toate celelalte, până la 62 de la PESA să poată circula. Până la sfârșitul anului 2027, trebuie să fie în România peste 130 de trenuri noi, ceea ce ar fi foarte bine pentru călătorii de România.

Keo: Sună bine.

Realizator: Da, din câte știu, trebuiau să vină chiar mai repede cele de la Alstom.

Mihai Barbu: Cele de la Alstom, într-adevăr, sunt într-o întârziere...

Keo: Sunt trenuri de mare viteză.

Mihai Barbu: Da, dar cele de la PESA - 62 - sunt în termen.

Realizator: Acum, ca o curiozitate, ai călătorit, Keo, cu trenul?

Keo: În ultimul timp, nu, recunosc că nu.

Acum trei-patru zile am venit de la Aeroportul Hentri Coandă până în Gara de Nord. Ce am rămas surprins, domnule Mihai Barbu, la intrarea în București, în zona Gării Basarab, mizerie de nedescris. Așa se întâmplă sau este ca o constantă de-a lungul căii ferate în România? Sincer.

Mihai Barbu: Așa este și vă imaginați că nici nouă nu ne place acest aspect, mai ales că se întâmplă nu numai în afara trenului, de multe ori și în tren. Și avem discuții permanente cu operatorii de transport public de călători în acest sens. Din păcate, se întâmplă mai mult în zona companiilor de stat și acest lucru trebuie să-l reglăm.

Da, poate va fi reglată și Gara de Nord. Rămâne ea monument, dar probabil că i-ar trebui un refresh la un moment dat.

Mihai Barbu: Există un proiect de refacere a Gării de Nord și se va face, să știți. Durează puțin, pentru că sunt procedurile acestea legale în România, care de multe ori întârzie nejustificat investițiile.

Da, și de multe ori stufoase. Revin însă la trenuri și ne amintim de ramele cu hidrogen, parcă 12 erau la număr. Tot probleme aici. Când estimați că va fi finalizată evaluarea ofertei? Cred că e una singură.

Mihai Barbu: Este, așa este, este una singură. A trecut de evaluarea tehnică, acum suntem în evaluarea financiară, care nu va dura mult, și după care va fi declarat câștigătorul. Acea firmă de care spuneți dumneavoastră este, într-adevăr, una singură. Și mai departe o să vedem dacă reușim să păstrăm o finanțare pentru aceste trenuri. Ele, dacă știți, au fost pe programul PNRR, care trebuie să închidă la anul în iulie. Și atunci, pentru că sunt șanse foarte mici să ne încadrăm în acest termen, va fi trecut pe un alt program de finanțare.

Vești bune, din câte mi-am dat seama, citind așa, statistici, numărul călătorilor cu trenul în România e în creștere sau în scădere? Acum vreau doar o confirmare.

Mihai Barbu: Acum să știți că, de regulă, se vorbește de un număr de călători, dar, de fapt, sunt călătorii și nu călători. Călători unici sunt în jur de un milion în România, dar călătorii, într-adevăr, peste 50 de milioane. Dacă ne raportăm la călătorii, într-adevăr, numărul călătoriilor au crescut, dar noi vrem să creștem numărul călătorilor care să meargă cu trenul în România, pentru că numai așa putem să nu mai avem aglomerație pe zona rutieră. Din păcate, în ultima vreme, s-a transferat transportul de călători şi transportul de marfă pe zona rutieră, pentru că timpii de parcurs sunt mai mici pe zona rutieră odată cu construcția acestor autostrăzi. Ceea ce nu este rău, că se construiesc autostrăzi în România. Este foarte bine. Dar nu trebuie să transferăm călătorii de pe calea ferată și marfa de pe calea ferată pe rutier. Trebuie să dezvoltăm și infrastructura feroviară, pentru că, să știți, v-am spus, câte trenuri noi cumpărăm în România, dar dacă nu dezvoltăm și infrastructura feroviară, atunci vor merge tot cu 40 km la oră ca și acum, ceea ce nu este deloc bine pentru călători.

Exact, trebuie să fie o alternativă la cealaltă.

Mihai Barbu: Noi vrem să corelăm proiectele de achiziție de trenuri noi cu proiectele de dezvoltare a infrastructurii, dar, din păcate, Autoritatea pentru Reformă Feroviară nu este decât un arbitru în acest sens.

În acest conglomerat.

Mihai Barbu: Da!

Realizator: Cu mulțumiri pentru discuția purtată. Succes! Mihai Barbu, președintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Keo, nici nu știu dacă am spus-o, tu ai... Ba nu, am zis. Ai plecat de mic în Elveția, acolo unde trăiesc și acum părinții. Cum circulă trenurile în Elveția? Că în Germania, nici în Germania nu mai vin şi mai pleacă la ore fixe.

Keo: Nu ştiu, că n-am mai fost nici acolo cu trenul. Dar cred că circulă bine.

Realizator: Doar japonezii şi-au păstrat...

Keo: Dar, uite, asta e o chestie care mă enervează la noi foarte mult și bine, domnul Barbu n-are dânsul nicio vină. Pare un om foarte ok, care încearcă să-și facă treaba cât mai bine. Dar e o problemă la bază, în sistem. E o problemă la rădăcină. Toate aceste... Ne scărpinăm pe după ureche cumva. Adică tot felul de firme de stat care își dau, își fac plăți de la una la alta și dacă nu se întâmplă acolo, o chestie, cine pică și cine este vătămat? Călătorul. Adică asta... cetăţeanul. Nu e ok. Este o problemă de gândire la bază greșită, pentru că trebuie să se întâmple lucrurile într-un mod mult mai simplu. Măi, sunt societăți de stat. Statul trebuie să se asigure că problema nu se sparge în capul cetățeanului. Asta este pentru mine, logica mea, nu ştiu, ce mai de bază.

Realizator: Asta ar trebui să fie, da, baza de la care pornim.

Keo: Îmi cer scuze.

Realizator: Dar, din ce am constatat, fii atent: există trenul, da, trenul care circulă. Bun, proprietarul trenului plătește o taxă pentru cel care îi furnizează energia electrică, da, unde urci pantograful, pentru cel care îi oferă infrastructura, şina, calea ferată, pentru cel care îi oferă stațiile ca să debarce călătorii și tot așa. Şi, evident că această buclă, pentru că banii se duc dintr-o parte în alta, când bucla devine din ce în ce...

Keo: Da, dar cineva trebuie să-și asume o responsabilitate undeva, mai ales când e vorba de stat.

Realizator: Ne asumăm noi!