Grevă japoneză în sistemul medical

O mare parte din angajaţii din sistemul sanitar sunt de luni în grevă japoneză, nemulţumiţi de reforma propusă de Ministerul Sănătăţii.

Protestarii vor cel puţin 6% din PIB pentru sănătate şi o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat.

Potrivit calendarului de proteste, greva japoneză va fi urmată de un miting la Bucureşti, la începutul lunii viitoare, a precizat, pentru Radio România, preşedintele SANITAS, Marius Sepi.

"Greva japoneză va continua până la declanşarea grevei de avertisment, pe care probabil o s-o hotărâm în consiliul naţional al Federaţiei Sanitas la începutul lunii noiembrie, şi reţineţi şi că pe data de 2 noiembrie vom organiza acel miting şi marş în Bucureşti, cu plecare de la Palatul Parlamentului, Finanţe şi până la guvern", a declarat Marius Sepi.

Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, spune că este surprins de protestele personalului din sistem, în condiţiile în care părţile sunt la masa negocierilor pe marginea noii legi a salarizării.

El a precizat marţi la Apel Matinal, la Radio România Actualităţi că din punctul Ministerului de vedere nu este niciun conflict.

"Există parteneriat, există colaborare de luni de zile, în fiecare lună ne întâlnim, în fiecare lună stăm de vorbă. Reprezentanţii profesioniştilor din sănătate fac parte din toate grupurile noastre de lucru.

"Deci, din punctul nostru de vedere, lucrurile stau aşa cum vă spun eu. Toţi recunoaştem că în sectorul sanitar fondurile sunt insuficiente, toţi recunoaştem că salariile sunt mici, că, în general, veniturile personalului sunt mici, numai că ele sunt acordate în limita bugetului pe care România şi-l poate permite.

"Eu sunt puţin mirat că se fac presiuni atât de puternice şi se ajunge la forme extreme de protest, când noi suntem la masa negocierilor, la masa dialogului", a declarat Eugen Nicolăescu.

Audio: Ascultaţi integral interviul cu ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, realizat de Eugen Rusu.

Între timp, noul pachet de servicii medicale este în dezbatere publică, iar asociaţiile de pacienţi spun că sunt de acord cu el.

Acestea aşteaptă însă să fie consultate la elaborarea normelor de aplicare şi a protocoalelor terapeutice.

La o conferinţă de profil organizată de Mediafax, s-a vorbit şi despre diferenţa între serviciile pentru asiguraţi şi cele pentru persoanele care nu plătesc contribuţii.

Orice serviciu curativ care nu intră într-un program naţional şi nu este considerat o urgenţă nu va putea fi oferit persoanelor neasigurate, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Pană, care dă un exemplu.

"O răceală este o problemă de sănătate care nu reprezintă neapărat o urgenţă. În condiţiile în care nu reprezintă o urgenţă, cetăţeanul neasigurat se adresează unui cabinet medical, el va trebui să plătească pentru ca să obţină un consult", a declarat Adrian Pană.

Definirea pachetului de bază va crea premisele elaborării pachetului suplimentar.

Teodor Alexandrescu, reprezentant al unei companii de asigurări private, a declarat că sunt pregătiţi să preia riscul care nu este acoperit de asigurarea de bază.

În prezent, cea mai mare parte din cazuri sunt tratate în spital, spun autorităţile, deşi multe dintre ele pot fi rezolvate fără internare continuă.

Iulian Petre, director executiv al UNOPA spune că pacienţii se tem de liste de aşteptare mai lungi pentru serviciile din ambulatoriu, pe care se pune un accent mărit prin actualul pachet.

"Ştim că în momentul de faţă, avem teoretic dreptul la aproape orice, dar practic ne ducem în spital şi beneficiem doar de anumite lucruri", a spus Iulian Petre.

Prin noul pachet se vor creşte competenţele medicului de familie, care va oferi servicii de prevenţie şi de monitorizare a bolnavilor cronici, iar ministrul sănătăţii promite o creştere a tarifelor decontate la nivelul cabinetelor, prin normele tehnice la proiect.