Sistemul medical are nevoie "de schimbări profunde"

Sistemul se prăbuşeşte, atrage atenţia ministrul sănătăţii, care insistă din nou astăzi pe nevoia unor schimbări profunde în funcţionarea sistemului medical.

Eugen Nicolăescu a răspuns de dimineaţă nemulţumirilor legate de faptul că nu există în proiectul ministerului diferenţe între serviciile de bază pentru cei care plătesc şi cei care nu plătesc asigurarea de sănătate.

"Pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţi şi neasiguraţi - dar după neasiguraţi este o paranteză, în care se specifică trei tipuri de servicii care se acordă neasiguraţilor: prevenţie, medicină de urgenţă şi programe naţionale de sănătate.

"Pachetul de bază pentru asiguraţi înseamnă tot ceea ce noi am propus în această ofertă garantată a statului, de la asistenţa comunitară până la îngrijiri la domiciliu şi paliaţi, trecând prin medicina de familie, trecând prin medicina de ambulator, trecând prin specialităţile clinice şi paraclinice, trecând prin spital, ajungând la ceea ce noi numim îndeobşte îngrijiri la domiciliu şi paliaţi", spune Eugen Nicolăescu.

Ministrul sănăţătii a participat la o conferinţă organizată de agenţia de ştiri Mediafax, în cadrul căreia se explică şi se dezbat prevederile proiectului pachetului serviciilor medicale de bază pe care ministrul sănătăţii îl vrea intrat în vigoare la 1 februarie anul viitor şi care îşi va produce toate efectele, estimează Eugen Nicolăescu, în următorii aproximativ doi ani.

Ambulatoriu "slab dezvoltat" în anumite specialităţi

Ministrul sănătăţii a precizat că dacă pachetul de servicii medicale de bază va fi adoptat, va urma pachetul suplimentar.

În acest sens, fişa electronică a pacientului, cardul de sănătate şi dosarul electronic vor ajuta asiguraţii privaţi să stabilească pachetul suplimentar de servicii medicare care să fie accesibil populaţiei, a declarat reprezentantul unei firme de asigurări private, Teodor Alexandrescu.

"Este evident că un pachet obligatoriu are costuri undeva la jumătate, dacă nu chiar mai puţin faţă de unul voluntar. De ce? Pentru că avem dispersia riscului şi ne permitem să ajungem la un cost care este relevant şi important pentru pacienţi", spune Teodor Alexandrescu.

Pacienţii susţin pachetul de bază, îl consideră necesar, dar spun că sunt afecţiuni care nu pot fi acoperite în ambulatoriul de specialitate. Directorul executiv al UNOPA (Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA), Iulian Petre, este de părere că ar trebui precizate mai bine anumite aspecte.

"Mi s-a spus că în zona de infecţioase nu prea există ambulatoriu dezvoltat. La fel, din cauza schimbării şi introducerii pachetului, va migra un număr mai mare de pacienţi către medicina primară şi către ambulatoriile de specialitate.

"Din câte ştim, acolo se merge pe bază de programare, iar dacă nu eşti programat, medicul nu te poate trata şi trebuie să plăteşti. Asta va naşte liste de aşteptare, probabil, mai lungi", a spus Iulian Petre.

Reglementare mai bună "a serviciilor spitalului"

Managerul Spitalului Universitar Bucureşti, Cătlin Cârstoiu, menţionează că pachetul de bază va reglementa mai bune seriviciile medicale oferite la nivelul spitalului.

"Pachetul de bază permite o regândire a contractului pe ambulatoriu. Acest contract pe ambulatoriu va muta o parte din pacienţii care merg la UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe) în ambulatoriu de specialitate şi dacă consultaţia sau serviciul din ambulatoriu va fi plătit corespunzător, sunt sigur că atunci va exista dorinţa tuturor de a-şi chema pacienţii la monitorizare într-un ambulatoriu performant şi a nu mai face o formă de spitalizare, fie că este spitalizare de zi, fie că este spitalizare continuă. Şi, astfel, cred eu că bugetul unui spital va fi regândit complet şi va avea o altă formă", a spus Cătlin Cârstoiu.

Pachetul de servicii medicale de bază va fi în dezbatere publică până la sfârşitul lunii.

Toate părerile, sugestiile, nemulţumirile trebuie aduse la cunoştinţa autorităţilor, a atras atenţia ministrul sănătăţii.

El spune că în ultima perioadă a auzit numeroase critici, dar ele nu au fost consemnate ca sesizări la minister, deşi proiectul este în dezbatere publică pe pagina de internet a instituţiei de două săptămâni.

Grevă japoneză a cadrelor medicale

Nu există spital în România în care personalul să nu fi agreat intrarea în grevă japoneză, astăzi - susţine liderul sindical SANITAS, pentru că angajaţii sunt nemulţumiţi de situaţia din sistem, problemele de finanţare, lipsa de personal şi intenţiile de reformare a Ministerului Sănătăţii.

Greva japoneză, purtarea unei banderole albe în timpul serviciului, este doar o etapă din calendarul mişcărilor sindicale programate pentru această toamnă, când se poate ajunge chiar la încetarea lucrului, deşi reprezentanţii angajaţilor au avut mai multe discuţii cu autorităţile.

Preşedintele SANITAS, Marius Sepi, dă asigurări că protestele nu vor crea probleme de funcţionare în unităţile medicale.

"Inclusiv greva generală nu va afecta pacienţii, pentru că vom asigura acea treime la care ne obligă legea. La ce lipsă de personal există acum în sistemul sanitar, oricum, noi suntem, cumva, să spun, 'în grevă' de mulţi ani de zile, pentru că, de exemplu, un asistent medical deja lucrează pentru trei asistenţi care, din păcate, foarte mulţi au plecat în străinătate pentru un trai mai bun.

"Noi suntem, în plin proces de strângere de semnături; conform legii, trebuie să adunăm acea jumătate plus unu, adică, peste 100 de mii de semnături. În acest moment, sunt peste 16 mii de semnături adunate.

"Greva japoneză va continua până la declanşarea grevei de avertismentm, pe care, probabil, o să o hotărâm în următorul Consiliu Naţional al Federaţiei Sanitas, la începutul lunii noiembrie, şi retineţi şi că în data de 2 noiembrie vom organiza acel miting şi marş în Bucureşti, cu plecare de la Palatul Parlamentului, Finanţe şi până la Guvern", spune Marius Sepi.

Mai multe filiale SANITAS din ţară au anunţat intrarea în grevă japoneză, astăzi, sau doar susţionerea grevei japoneze.

De la Cluj-Napoca, Galaţi, Slatina sau Sfântu Gheorghe, corespondenţii Radio România Actualităţi transmit că zeci de mii de angajaţi din sănătate poartă însemne ale protestului.

În Sălaj, în schimb, asociaţiile profesionale locale au decis să nu protesteze.