Sindicaliştii din sistemul medical protestează în Bucureşti

Sindicaliştii din sistemul medical continuă protestele, conform calendarului stabilit pentru această lună, după ce duminică discuţiile reprezentanţilor Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu ministrul Eugen Nicolăescu nu s-au soldat cu un acord între cele două părţi.

Deşi ministrul a precizat că au fost identificate surse noi de finanţare a sistemului sanitar, fără a implica eventuale creşteri de taxe şi impozite, a rămas ca principală divergenţă cererea angajaţilor de dublare a salariilor pentru medicii rezidenţi.

Pichetările se reiau la sediul Ministerului Sănătăţii, dar s-au mutat şi la cel al Finanţelor, spune Marius Sepi, lider sindical Sanitas.

"Suntem astăzi în faţa Ministerului de Finanţe pentru că ei sunt cei care în proiecţia de buget sperăm pe următorii trei ani de zile să asigure acel 6% pe care toţi politicienii în ultimii 24 de ani ni l-au promis, dar niciunii nu s-au ţinut de cuvânt.

"Ne dorim o lege a salarizării în sistemul sanitar pentru tot personalul. Dorim ca schimbarea statutului spitalelor să nu fie sub formă de SRL-uri sau regii autonome, aşa cum emană domnul ministru, pentru că există şansele ca să se închidă spitalele, plus că mai sunt lucrurile punctuale, de sistem, ale Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate.

"Dacă vom descoperi că în bugetul pe 2014 nu vor fi sume mulţumitoare pentru sistemul de sănătate, probabil că vom declanşa greva generală", spune Marius Sepi.

Reorganizarea spitalelor, "obligatorie"

Ministrul sănătăţii şi-a apărat din nou proiectul de reformă în sistemul sanitar.

La o dezbatere pe tema sectorului farmaceutic, Eugen Nicolăescu a insistat că, deşi îi nemulţumeşte şi îngrijorează pe angajaţi, reorganizarea spitalelor este obligatorie pentru buna lor funcţionare.

Spitalele funcţionează rigid şi nemulţumitor pentru toată lumea.

Ele trebuie transformate din instituţii publice în regii autonome, societăţi comerciale sau ONG-uri, pentru ca ele să se poată autodezvolta în câţiva ani - a declarat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

"Spitalul, sub oricare dintre cele trei forme, cum se va organiza, rămâne proprietate publică a statutului, în speţă Ministerul Sănătăţii, sau a Consiliului Local - depinde unde este situat acel spital", spune Eugen Nicolăescu.

Deşi angajaţii din Sănătate se tem de această schimbare, iar statutul spitalelor este unul dintre puncte pe lista de revendicări, Eugen Nicolăescu a anunţat că nu renunţă la proiectul-pilot ce vizează această schimbare, desfăşurat în 12 unităţi de la 1 ianuarie.

În ceea ce priveşte dublarea veniturilor medicilor rezidenţi, un punct nenegociabil al protestatarilor din Sănătate, răspunsul ministrului are ca termen, cel mai probabil, anul viitor.

"Se poate face, parţial din banii ministerului, parţial din banii Ministerului Finanţelor. Am putea accepta de la anul dublarea, dar ne daţi o garanţie? Deschidem discuţiile cu Ministerul Finanţelor cu această rezolvare.

"Terminaţi cu protestele? Zice; "Noi personal am terminat, dar vrem să ţinem în continuare tunul pe guvern, ca să ne promită că ne dublează salariile", spune Eugen Nicolăescu.

Din punct de vedere statistic, România se înscrie în media europeană a numărului de medici la suta de mii de locuitori.

Schimbarea condiţiilor de acces la rezidenţiat

În schimb, există un dezechilibru la repartizarea geografică şi pe specialităţi a medicilor. În acelaşi timp, ţara noastră are cel mai mare număr de absolvenţi de medicină din Uniunea Europeană.

Soluţia prezentată de ministrul de resort este schimbarea condiţiilor de acces la rezidenţiat şi a statutului studentului de medicină, cu un stagiu de doi ani de zile de activitate în toate specialităţile şi un examen naţional final pentru specialitatea aleasă.

Finanţarea Sănătăţii, proiectul de reorganizare a spitalelor şi salarizarea personalului medical sunt principalele nemulţumiri ale sindicaliştilor, în contextul în care sistemul se confruntă de mai mulţi ani cu dificultăţi în mai toate sectoarele de activitate.

Din Vaslui, corespondentul RRA Alina Darie relatează că Spitalul Judeţean are un important deficit de personal calificat, după ce un mare număr de cadre medicale au părăsit reţeaua unităţilor de stat.

Muncă multă, "cu riscuri mari"

În aceste zile, o singură asistentă trebuie să îngrijească până la 60 de pacienţi, ceea ce implică un volum de muncă enorm, cu foarte multe riscuri - după cum explică Daniela Clătinici, reprezentanta angajaţilor.

"Gândiţi-vă numai dacă trebuie să le administrezi tablete, şi tot... pentru că protocolul spune că un asistent medical trebuie să stea lângă pacient în momentul în care pacientul înghite tableta, deci nu i le lasă pe noptieră.

"Imaginaţi-vă că 60 de oameni, în funcţie de specificul fiecărei secţii... Un asistent medical pe o tură ar trebui să îngrijească între 12 şi 15 pacienţi maximum. Deci depăşeşte capacitatea fizică a unui om. Da, sunt colege care au zis "eu nu mai pot, vreau altceva", şi atunci au plecat, pentru că nimeni nu pleacă de la un loc de muncă unde îi este bine şi este mulţumit, decât dacă nu are de ales", spune Daniela Clătinici.

Nici tinerii absolvenţi de şcoli postliceale nu mai par interesaţi de a rămâne în sistemul medical românesc, atâta timp cât - spun ei - sunt oferte de muncă de la spitale din Anglia sau Dubai.

Volumul de muncă exagerat de mare pentru personalul medical din Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui este cauzat şi de adresabilitatea crescută a pacienţilor. Doar în prima jumătate a acestui an au fost internate în spital peste 15.000 de persoane.