EXCLUSIV RRA: Seismolog INFP: Zona seismică Vrancea se încadrează în limitele activității obișnuite

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (7 februarie, ora 8:29) - Realizator: Daniela Petrican - Un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter, urmat de o serie de replici puternice, au provocat ieri moartea a peste 4300 de persoane în Turcia și în nord-vestul Siriei. Iar vremea geroasă de iarnă a agravat situația miilor de răniți sau sinistrați și a îngreunat eforturile de salvare a supraviețuitorilor. Seismele au provocat prăbușirea a sute de blocuri de apartamente în orașele turcești și multe distrugeri pentru milioanele de sirieni strămutați în anii de război. Conexiunile slabe și drumurile deteriorate între unele dintre cele mai afectate zone din sudul Turciei, unde locuiesc milioane de persoane, au îngreunat eforturile de gestionare a situației. Discutăm pe acest subiect cu seismologul Mihail Diaconescu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Bună dimineața!
Mihail Diaconescu: Bună dimineața!
Realizator: Este o situație fără precedent. Ce poate provoca o astfel de serie de seisme puternice consecutive?
Mihail Diaconescu: Primul cutremur, cel de 7,8, s-a produs în apropierea unui punct de joncțiune între trei plăci litosferice: Placa Arabică, Placa Africană și blocul Anatolian, blocul tectonic Anatolian. Probabil că a fost un impuls din partea zonei de subducție din Mediterana din arcul cipriot care a stricat echilibru în zonă, ceea ce a condus la generarea acestui cutremur de 7,8. Cutremur de mai târziu, de 6,5, nu face parte din secvența seismică a cutremului de 7,8, el având o direcție a planului de rupere est-vest față de cel de 7,8 care a avut un plan de rupere nord-est-sud-vest.
Realizator: Cât de departe se poate propaga în zonele adiacente unda de șoc a unui astfel de seism, cum a fost cel din Turcia?
Mihail Diaconescu: Undele seismice se pot propaga pe sute, mii, de kilometri, dar, deja, devin instrumentare, adică omul nu le mai simte și sunt doar măsurate de aparate, că altfel nu am avea cum să le măsurăm noi la observatoarele noastre, care ne aflăm la o distanță de aproximativ 900 de kilometri față de zona de interes.
Realizator: Putem face comparații cu zona seismică a Vrancei?
Mihail Diaconescu: Nu, în Turcia sunt cutremure superficiale cauzate de falia est -anatoliană, de faria nord-anatoliană, care acolo eram obișnuți să apară cutremurele peste 7. Acolo eram obișnuiţi să apară cutremurele de peste şapte. Falia Nord-Anatoliană este situată în nordul Turciei și este paralelă cu coasta Mării Negre, coasta turcească a Mării Negre.
Realizator: Dar cât de mare este pericolul unor mișcări seismice similare la noi?
Mihail Diaconescu: Similare nu, doar ca magnitudine poate. În România, conform catalogului elaborată de INFP a existat în secolul XIX un cutremur de 7,9, care ar reprezenta maximul magnitudinii pe care Vrancea ar putea să-l producă. Dar, mă rog, asta fiind cutremur istoric, poate să fie ușor supraevaluat.
Realizator: Vrancea se încadrează acum în limitele activității obișnuite? Au mai fost mișcări recente?
Mihail Diaconescu: Da, Vrancea nu văd să manifeste vreun comportament dubios, în limitele seismicității de fond a zonei.
Realizator: Dar în România funcționează acel sistem de alertă timpurie la cutremur?
Mihail Diaconescu: Alertă timpurie la cutremur înseamnă 20 de secunde, cel mult. Da, funcționează. De ce să nu funcționeze? Sigur.
Realizator: Și ce ar trebui să avem în vedere acum? Ce ar trebui să reținem în continuare, mai ales după ceea ce s-a întâmplat în Turcia?
Mihail Diaconescu: Că momentul în care ne apucăm să construim ceva, ne apucăm, nu noi ca persoane fizice, ca stat, ca firme, să respectăm codul de construcţii. O dată respectat acest cod de construcții, nu mai avem pericolul de a ni se prăbuși casa peste noi. În Turcia, probabil că au un cod de construcții slab făcut sau care nu este respectat.
Realizator: La noi, există la nivelul autorităților locale un portal în care să putem vedea în ce an au fost construite blocurile?
Mihail Diaconescu: Nu știu să vă răspund la întrebarea asta. Asta ar trebui să întrebați la primării, ei trebuie să știe.
Realizator: Atunci, dar măcar, puteți să ne spuneți cum trebuie să reacționăm? Deși se tot știu lucrurile astea, cum trebuie să reacționăm în caz de cutremur? Unde este cel mai bine să ne adăpostim? Mulți spun că trebuie să ne adăpostim sub tocul uşii, alții spun că nu e bine nici acolo.
Mihail Diaconescu: Nu e bine nicăieri, dacă e să luăm lucrurile aşa.
Realizator: Categoric.
Mihail Diaconescu: Dar sigur că dacă, în general, tocul ușii este protejat de un buiandrug sau este situat sub o, îmi scapă termenul, traversă de asta de rezistență şi dacă aceea se rupe, poţi să te adăpostești tu oriunde, că nu mai e nicio șansă./bcodreanu
Realizator: Putem ști care sunt cele mai sigure orașe din țară în caz de cutremur mai mare?
Mihail Diaconescu: Da, sigur că putem ști, dar nu știu cât de sănătos ar fi. Ce să facem, să migrăm toți în orașele alea și să depopulăm țara, o parte din țară? Nu. Problema este să construiască și să se consolideze ceea ce a fost afectat de-a lungul timpului.
Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări!
Mihail Diaconescu: Cu plăcere!
Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost seismologul Mihail Diaconescu, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.