Dezvoltarea României depinde covârșitor de atragerea de fonduri europene, spune ministrul Marcel Boloș

Guvernul a adoptat în prima ședință condusă de premierul interimar Cătălin Predoiu un memorandum care îi va permite ministrului investițiilor și proiectelor europene continuarea procesului de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru a nu se pierde sume din grantul de peste 13 miliarde de euro inclus în PNRR, dar și pentru a mări cuantumul aferent cererii de plată numărul 4. Cererea de plată numărul 3 în valoare de 1,3 miliarde de euro urmează să fie încasată parțial la sfârșitul lunii mai. În plus, la finalul lunii apriliei au fost depuse și aplicații de plată din politica de coeziune, banii urmând să fie direcționați către proiecte în domenii precum transporturile și construcția de rețele de gaze și apă. În perioada următoare România urmează să acceseze importante fonduri europene, a anunțat Marcel Boloș, ministrul investițiilor și Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Vă mulțumim și noi! De ce este nevoie de această renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență? Care este obiectivul principal?
Într-adevăr, în această perioadă se desfășoară procesul de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență și așa cum ați amintit și dumneavoastră, obiectivul nostru principal este acela de a maximiza absorbția grantului și de a asigura un ritm de implementare a investițiilor adecvat, în condițiile în care până la sfârșitul perioadei de implementare a PNRR-ului mai avem un an și aproximativ trei luni. Acum, nevoia aceasta de renegociere rezultă chiar din ritmul de implementare a investițiilor. Avem 113 investiții cu un buget de 28,1 miliarde euro și, după cum știți, avem plăți făcute către beneficiari în valoare de 6,3 miliarde euro, ceea ce înseamnă că avem de făcut multe eforturi la nivelul coordonatorilor de reformă și investiție în vederea implementării proiectelor de investiții și mai mult, dacă acestea au un ritm scăzut de implementare, atunci ele trebuie înlocuite în procesul de renegociere cu obiective de investiții care să protejeze interesele financiare ale României.
De ce fonduri putem dispune? Unde se duc aceste fonduri și de ce este important mai ales să nu le pierdem?
Cea mai mare parte a fondurilor sunt alocate infrastructurii de transport. Aici, după cum știm, de la proiectul de autostradă A7, care leagă Bucureștiul de Pașcani și cu o valoare destul de mare, de aproximativ 4 miliarde de euro, dar și celelalte proiecte de investiții în infrastructura feroviară, cum este proiectul de infrastructură feroviară Arad-Timișoara-Caransebeș, care, de asemenea, este foarte important pentru țara noastră, apoi proiectele din zona educației, care sunt de asemenea extrem de importante, unde avem alocate 1,5 miliarde de euro. De asemenea, avem proiectele din domeniul sănătății și aici știm lista de spitale care a fost aprobată inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență și acum face obiectul renegocierii și, cum spuneam, totalul acestor investiții pe care le derulăm prin PNRR este în valoare de 28 miliarde de euro. Sunt investiții extrem de importante pentru dezvoltarea României pe care noi trebuie să avem grijă să le ducem la bun sfârșit pentru a nu pierde bani și a implementa aceste investiții.
Și le putem duce la bun sfârșit? Putem îndeplini toate condițiile în termenele stabilite?
Acum mobilizarea este la nivelul coordonatorilor de reformă și investiții. Tocmai de aceea am încercat ca anumite proiecte care au un ritm lent de implementare să le înlocuim cu proiecte care fie au fost finalizate deja și respectă obiectivele, criteriile pe care le are Planul Național de Redresare și Reziliență. Și tocmai efortul acesta concentrat pe care îl avem, fie prin renegociere, fie prin implementarea investițiilor, converg spre acest obiectiv final de a ne îndeplini până la 31 august 2026 obiectivul de implementare. În caz contrar, avem un risc de /.../, pe care l-am spus de multe ori, de 13,7 miliarde euro, ceea ce ar însemna că acest risc odată produs înseamnă plăți pe care le facem din bugetul României și, mai mult decât atât, nici nu ne implementăm investițiile pe care le-am asumat.
Așadar, există riscul să pierdem anumite sume?
Există acest risc, nu l-am negat niciodată, dar eu sunt extrem de convins că ne vom mobiliza eforturile pentru ca să implementăm investițiile și să ne asigurăm accesarea fondurilor europene, care contează foarte mult pentru țara noastră în această perioadă de timp.
Dar la noi, de cele mai multe ori, planurile încep bine, dar pe parcurs, nu știu, se întâmplă câte ceva și nu mai ajungem cu ele la bun sfârșit. De ce se întâmplă asta?
Din păcate, începem planurile și le aprobăm, apoi consumăm foarte mult timp pe elaborarea de ghiduri, evaluarea de proiecte, încheierea de contracte de finanțare, care sunt etape obligatorii, dar, în același timp, consumatoare de timp. Trebuie să ne concentrăm ca aceste perioade să fie cât mai scurte, pentru că este foarte important să lăsăm loc de implementare pentru investiții, iar orice investiție publică are o componentă de procedură de achiziție publică și contract care se încheie și știți că acestea se încheie după ce se parcurge o procedură de achiziție publică destul de lungă. Și avem o componentă de implementare. Iar din experiența pe care o avem, pentru proiectele de autostrăzi, trei-patru ani de zile durează implementarea unui proiect sau infrastructura feroviară mai mult de cinci ani de zile, deci trebuie să ținem cont când implementăm astfel de investiții și mai ales să lăsăm o perioadă de timp suficientă, pentru ca implementarea să poată avea loc în bune condiții. Aceasta este miza pe care o urmărim, încât să putem absorbi banii care sunt, cum spuneam, fundamentul pentru dezvoltarea țării noastre.
Asta voiam să vă întreb - cât de important și necesar este în această perioadă economică și cât de dificil să continue acest flux de fonduri din PNRR către România?
Miza pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și pentru a asigura o stabilitate financiară a țării noastre sunt fondurile europene. Sunt principala noastră resursă de dezvoltare pe care o avem. Cele 75 de miliarde de euro nu se mai întorc ca oportunitate în vistieria României și de aceea avem această responsabilitate acum, pentru ca să păstrăm drumul pro-european și, mai mult decât atât, să ne respectăm angajamentele față de Comisia Europeană, încât să rămânem cu acest buget nu numai absorbit, dar și dus în investiții care contează pentru țara românească și, desigur, pentru calitatea serviciilor publice, pentru că, așa cum vă precizam, educația și sănătatea sunt cu alocări record de buget, dar nu este suficient să avem aceste bugete alocate dacă proiectele nu se implementează și oamenii nu beneficiază în mod real de tot ceea ce avem, de la achiziția de echipamente medicale până la elevii în clase care beneficiază de dotarea laboratoarelor, de dotarea sălilor de clasă cu mobilier și tablă inteligentă sau /.../ cu aceste echipamente pentru educație care sunt extrem de importante și relevante pentru o calitate adecvată a acestor mari servicii publice.
Mulțumim pentru toate aceste precizări!