Bogdan Chirieac: Importanța strategică a Constanței este copleșitoare în momentul ăsta

Emisiunea: "Matinal", Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început - din 29 august - vizite în Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România. Este un tur al statelor Uniunii Europene aflate pe flancul estic. Luni, Ursula von der Leyen ajunge la Constanța; aici se va întâlni cu președintele României, Nicușor Dan.

Înțelegem că, totuși, premierul Ilie Bolojan, care trebuia să participe la discuții, va rămâne la București, având programată o ședință a coaliției, dar și o ședință de guvern și asumarea răspunderii în Parlament. Discutăm despre implicațiile acestei vizite alături de Bogdan Chirieac - analist politic și editorialist de DCNews. Bună dimineața!

Sărut mâinile! Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat-o! Probabil că nu întâmplător a fost aleasă Constanța, ne gândim noi; în programul Ursulei von der Leyen scrie că întâlnirea va avea loc în portul militar. Oare ce semnificație are acest amănunt?

E absolut firesc să se întâmplă așa, fiindcă Marea Neagră este zona de război. Marea Baltică este zonă de posibil conflict, dar zonă de război efectiv, unde se scufundă nave, unde explodează drone unde sunt, plutesc în derivă mine marine, este Marea Neagră. Apoi, Portul Constanța este al șaptelea port în Uniunea Europeană în acest moment. Importanța strategică a Constanței este copleșitoare în momentul ăsta. Poate că n-ar strica să ne gândim și la ce ar însemna Constanța pentru România sau Dobrogea; Constanța, Tulcea, Brăila, Galați și Vrancea probabil că ar trebui în cinci ani să producă singure Produsul Intern Brut al României de astăzi, ținând seama de ce se găsește acolo - de la centrala nucleară, la centrale eoliene, solare și șantiere navale. Inclusiv Mangalia e al treilea, al treilea cel mai mare port, cel mai mare șantier naval din Uniunea Europeană, sigur, construit în vremea comunismului și falimentat în zilele noastre. Deci doamna Ursula von der Leyen se află exact unde trebuie în România, în acest moment. Sigur că n-avem flotă - flotă militară, vreau să spun. Dar, mă rog, poate că la un moment dat vom reuși să adunăm și noi și o flotă militară sau măcar o aviație navală suficient de puternică să descurajăm Rusia.

Dar ce mesaj transmite Ursula von der Leyen făcând acest tur al țărilor estice?

Că probabil nu suntem noi în cea mai bună poziție în acest moment, dar Uniunea Europeană înțelege să apere flancul estic al Uniunii Europane, care este și flancul estic al NATO. Dar vedeți că, ca un făcut, vorbim tot mai puțin de NATO în ultima vreme, și asta din cauza politicii administrației de la Washington, care ridică acum unele semne de întrebare. Eu sper să nu fie nimic serios și NATO să rămână aceeași alianță care a reușit să apere Occidentul.

Dar în acest moment pare un pic desuet NATO. Dar, apropo de implicații și de ceea ce înseamnă pentru noi toți vizita Ursulei von der Leyen, dar pentru Republica Moldova și Ucraina, pentru că știm bine, președintele României a fost chiar duminică la Chișinău, de Ziua Limbii Române.

Problema este că, dacă nu reușim un acord de pace - și aici, sigur, Trump încearcă, dar deocamdată nu reușește - dacă nu reușim acest acord de pace și ne trezim cu Rusia că ocupă Odesa și tot litoralul ucrainean al Mării Negre, desertul va fi Republica Moldova. Și așa, în momentul acesta Rusia duce un război cumplit, un război hibrid în Republica Moldova pentru alegerile din 28 septembrie. Deci acolo dorește cu bani, cu influență, cu fake news-uri, să ocupe Parlamentul. Dacă se întâmplă lucrul acesta, parcursul european al Republicii Moldova va fi oprit, n-am niciun fel de îndoială, în ciuda vizitei excepționale făcute la Chișinău de președintele Franței, de cancelarul Germaniei, de doamna von der Leyen, de lumea luminată care a fost acolo, efectiv. Și cu asta ne vom trezi - cu Rusia din nou în graniță, ceea ce pentru România poate fi extrem de dificil, nu fatal, fiindcă suntem membri NATO și ai Uniunii Europene, dar va fi extrem de dificil să gestionăm lucrurile cu Rusia în graniță. Vedeți bine că le gestionăm greu când Rusia se află la 1.000 de kilometri de noi sau peste. Vă dați seama, cu rușii în graniță care ne vor percepe și suntem pentru ei dușmani direcți.

Dar, apropo de vizita președintelui Nicușor Dan la Chișinău, cum am descifra mesajul, o parte din el - Poate n-ar fi rău să copiem Marea Dictare Națională, am putea începe cu clasa politică?

Domnul Nicușor Dan este și nu este prezent în politica internațională. Era bine să fie și dânsul prezent atunci când Uniunea Europeană a fost la Chișinău. Înțeleg că n-a fost invitat până la urmă, că s-a ales Ziua Limbii Române. România este un provider, este sprijin activ din toate punctele de vedere, și cu energie, și cu resurse, și cu know-how pentru Republica Moldova. Se pare că nu este suficient acest lucru. În privința dictării, ce să spunem, doamna Maia Sandu este, are toată simpatia și toată încrederea Occidentului. Dar la dânsa în țară probabil că nici nu comunică suficient, fiindcă altfel nu am fi ajuns în situația în care, știți foarte bine, inclusiv al doilea mandat l-a primit de la moldovenii, nu știu cum să le spun, cetățenii Republicii Moldova din diaspora. În plan intern, acolo Rusia și-a făcut de cap. Deci, în plus, reformele în Republica Moldova nu sunt strălucite, să știți. Deci nu știu ce să copiem, că ele nu sunt strălucite nici în România, nici în Republica Moldova. Dar Republica Moldova e o țară mică, ea, în opinia mea, este nesustenabilă economic, ea trebuie să intre evident în Uniunea Europeană și poate, poate la un moment dat, să se reunească cu țara, deși mă îndoiesc că se va mai întâmpla acest lucru, cel puțin în viitorul previzibil, și trebuie să-și facă efectiv ceea ce e de făcut într-un stat modern. State de 2 milioane de locuitori pot exista, vedeți foarte bine Estonia, Lituania, Letonia, dar e strânsă, spre mult prea strânsă economic. Ea poate fi, eu știu, alături de România în Uniunea Europeană.

Dar credeți că această întâlnire din Portul Constanța va aduce decizii concrete sau este vorba mai mult de semnale politice?

E vorba de semnale politice, doamnă, fiindcă în acest moment, Portul Constanța e stat în stat. Deci știți bine că scannerele din Portul Constanța nu sunt amplasate și sunt nefuncționale. Deci probabil că statul român ar lua mai mulți bani din taxe și impozite în Portul Constanța, dacă, dacă ar semna un tratat ca între state. Adică la traficul de acolo, de 70 de milioane de tone pe an aproximativ, ar primi și statul român ceva. Dar știți bine că a descins DNA-ul în Portul Constanța, a arestat, cu înregistrări, cu mită, cu ofițeri sub acoperire și toată lumea a fost eliberată și înțeleg că și dosarul pică. Deci cu Portul Constanța nu te joci, e un no man's land Portul Constanța în momentul acesta. Nu știu dacă vizita doamnei Ursula von der Leyen, distinsă vizita, va schimba ceva. Mai degrabă, nu. Acolo sunt milioane de euro negri care se învârt în fiecare zi în Portul Constanța. Dacă adunăm într-un an de zile, facem câteva miliarde.

Da, poate ar fi fost interesant să ajungă și premierul pe acolo, în zonă.

Dar știți că premierul și președintele nu se află niciodată în același loc împreună? Ați remarcat? Nici la Ziua marinei, nici în alte zone, nici...

E un lucru bun, înseamnă că vorbesc, țin legătura.

Da, cred că își verifică agendele, nu cred că vorbesc.

Am mai remarcat un lucru, apropo de politica externă a României, și chiar aș vrea să comentăm acest amănunt. Cum vedeți reprezentarea României la nivelul diplomației europene? Pentru că din ce am constatat eu, dintre nominalizații Serviciului Extern al Uniunii Europene, sau printre ei nu figurează niciun român.

Fiindcă nu avem politica externă. Să sperăm că o reclădește domnul Nicușor Dan, deși am îndoieli. La doamna Țoiu eu n-am așteptări să reclădească politica externă. Aveam așteptări și probabil că s-ar fi întâmplat asta în cazul domnului Emil Hurezeanu, a stat prea puțin ca ministru de externe. Deci venim după foarte mulți ani când România nu a avut politică externă și să nu ne mirăm că nu avem niciun fel de greutate specifică în acest domeniu. Problema nu sunt diplomații, că avem ambasadori și diplomați de primă mână și oameni dedicati. În politica externă trebuie să ai un țel, trebuie să ai un obiectiv clar, clar, definit, de către președinte, de către guvern. Lucrul acesta nu se întâmplă. Avem unul singur și noroc că se ocupă un ambasador excelent de asta, Luca Niculescu, admiterea în OECD și înțeleg că se fac progrese acolo, dar vă dați seama, este doar un firicel, politica externă înseamnă mult mai mult, înseamnă un program de țară extins la nivel internațional, ceea ce România nu are.

Mulțumim pentru această discuție, mulțumim pentru prezența la "Apel matinal"! Invitat a fost Bogdan Chireac, analist politic și editorialist DCNews./editor Florin Lepadatu/