Anticorupţia are nevoie de "susţinere politică"

Strategia anticorupţie din România are nevoie de susţinere clară din partea politicienilor, iar adoptarea acesteia în parlament ar fi un semnal încurajator, e doar una dintre recomandările pe care Comisia Europeană urmează să le facă, mâine, în paportul interimar cu privire la evoluţia Justiţiei.

Un alt neajuns consemnat în proiectul de raport al Comisiei Europene este insuficienta capacitate a liderilor din justiţie de a gestiona adecvat problemele legate de integritatea şi responsabilitatea magistraţilor.

Deşi interimar, şi cu un pronunţat caracter tehnic, raportul de mâine ar putea folosi autorităţilor române drept argument pentru ridicarea obiecţiei Olandei în chestiunea aderării României la Spaţiul Schengen.

Evoluţiile pozitive faţă de raportul din iulie se referă la intrarea în vigoare a noului Cod Civil, iar cel de Procedură Civilă e aşteptat în iunie.

Un alt răspuns la ultimele recomandări ar fi accelerarea proceselor de mare corupţie la Înalta Curte.

Proiectul remarcă avansul făcut în Parlament în privinţa legislaţiei menită să extindă procedurile de confiscare şi activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei de Integritate, care au continuat să abordeze cazuri importante.

Reformarea legislaţiei din domeniul numirilor la Înalta Curte şi al responsabilităţii disciplinare a magistraţilor sunt alte puncte pozitive.

Dar proiectul raportului interimar arată că România trebuie să accelereze pregătirile pentru intrarea în vigoare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, e nevoie de personal, iar resursele ar trebui echilibrate între instanţe.

Comisia cere un plan clar şi complet în acest sens.

Controversele publice, mai arată proiectul, au continuat să pună la îndoială capacitatea liderilor din justiţie de a răspunde în mod adecvat la problemele legate de integritatea şi responsabilitatea magistraţilor.

Grăbirea judecării proceselor de Înalta Curte, "punct pozitiv"

Strategia Naţională Anticorupţie are nevoie de sprijin clar din partea clasei politice, şi România trebuie să facă mai mult pentru a avea rezultate convingătoare cu privire la recuperarea pagubelor produse de infracţiuni.

Deşi au fost ocupate unele posturi vacante, continuă să existe dezechilibre serioase între diferitele instanţe sau procuraturi, în privinţa volumului de muncă.

Proiectul menţionează cazurile care vizează achiziţii publice şi remarcă existenţa a cinci condamnări în astfel de cazuri, din iulie până acum.

Dată fiind importanţa economică a achiziţiilor publice, experţii Comisiei se întreabă dacă un număr atât de mic de cazuri reflectă cu adevărat amploarea problemei.

Proiectul mai remarcă aproape dublarea, în 2011 faţă de 2010, a dosarelor elaborate de DNA, şi care au avut decizii finale în instanţe.

Grăbirea judecării proceselor de Înalta Curte este un alt punct pozitiv, în special la accelerarea cazurilor care riscă prescrierea.

Raportul final va fi prezentat în vară şi va constitui o evaluare a întregii perioade de la aderare şi până acum, în care evoluţia justiţiei din România şi Bulgaria e analizată în cadrul aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare.