UE trebuie să "acţioneze categoric"

Uniunea Europeană trebuie să acţioneze acum şi trebuie să o facă în mod categoric - este mesajul comun transmis de politicieni şi experţi deopotrivă înaintea Consiliului European care începe joi seară la Bruxelles, cu o întâlnire informală a liderilor europeni.

Criza financiară din zona euro va domina discuţiile, iar liderii europeni trebuie să ajungă la un acord menit să întărească disciplina fiscală, să rezolve pe termen scurt problema datoriilor de stat şi să asigure stabilitatea monedei comune şi a uniunii economice, în viitor.

Consensul pare să fie cea mai mare provocare a acestui summit european.

Discuţiile care încep în această seară au ca bază de pornire un raport interimar, realizat de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în colaborare cu preşedintele Comisiei Europene şi cu cel al grupului miniştrilor de finanţe din zona euro.

Documentul pledează pentru reguli fiscale mai drastice în zona euro, deficit bugetar de cel mult 3% din Produsul Intern Brut, o datorie publică de cel mult 60 de procente, bugete echilibrate pe termen mediu, sau întărirea instrumentului european de stabilitate financiară, instiuit pentru ajutarea statelor cu probleme.

Soluţiile ar putea fi adoptate rapid, prin schimbări minore ale documentelor europene, care nu ar necesita modificări de profunzime ale tratatelor, un proces care durează şi are nevoie de consens.

Franţa şi Germania, cer însă ca deciziile summitului să aibă o puternică bază legală şi să se regăsească în modificări de tratate.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde-Hansen, a arătat, ieri, că, în opinia Comsiei, raportul pe care îl vor primi liderii europeni, o bază optimă pentru discuţiile din Consiliu, iar modificările de tratate pot fi făcute în doi paşi.

"Sunt reguli care permit ca o întreagă gamă de modificări să fie aduse rapid, iar altele cer mai mult timp. Există între cele două puncte o întreagă zonă de posibile schimbări, asta trebuie să analizeze liderii statelor membre, pentru a găsi cele mai potrivite soluţii pentru problemele pe care suntem cu toţii de acord că trebuie să le rezolvăm. De exemplu, Uniunea ar putea amenda fără complicaţii politice protocolul care instituie regula deficitului de 3%. În plus - consideră Comisia - s-ar face paşi importanţi prin simpla aplicare riguroasă a deciziilor deja luate şi prin extinderea acestora", a declarat Pia Ahrenkilde-Hansen.

Este vorba despre cele şase legi care lărgesc pârghiile de supraveghere a politicilor bugetare sau a dezechilibrelor macroeconomice, legi completate de două măsuri propuse deja la sfârşitul lunii trecute.

"Soluţiile există" - este mesajul instituţiilor europene

Modalitatea în care vor fi rezolvate problemele zonei euro este însă punctul dificil al discuţiilor care încep în această seară.

Unanimitatea şi posibila ocolire a acesteia reprezintă un punct sensibil pentru multe state membre.

Finlanda, de exemplu, respinge sugestiile Franţei şi Germaniei referitoare la luarea deciziilor importante cu majoritate de voturi şi pledează categoric pentru unanimitate.

Există şi problema statelor din afara zonei euro: pentru rapiditate, unele măsuri ar putea fi luate doar de ţările care au adoptat moneda unică.

În plus, scrisoarea adresată miercuri de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy preşedintelui Consiliului European ridică şi alte întrebări legate de detaliile până la care se va merge cu întărirea uniunii economice şi monetare.

Scrisoarea vorbeşte despre un cadru legal comun care ar viza piaţa muncii, o armonizare a regulilor fiscale şi crearea taxei pe tranzacţiile financiare.

Marea Britanie se opune acestei ultime propuneri, iar în privinţa modificării tratelor europene arată că va fi de acord cu ele doar dacă primeşte garanţii că interesele sectorului financiar britanic vor fi protejate.

O altă temă delicată va fi cea a rolului pe care ar urma să-l aibă Banca Centrală Europeană.

Mario Draghi, preşedintele acesteia a fost invitat la Consiliul European.