”Adevărul este că teatrul de operațiuni din Ucraina nu arată bine nici pentru Ucraina, nici pentru noi, pentru lumea civilizată”

"Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Liderii NATO s-au reunit la Washington pentru un summit de trei zile, la aniversarea a 75 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice, în contextul în care aceasta se confruntă acum cu problemele de securitate din Europa, provocate de invazia rusă în Ucraina, dar și cu incertitudinile politice din Statele Unite ale Americii. Oficial, în cadrul summitului vor fi adoptate decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina.

Totodată, aliații vor să ajungă la decizii comune în privința întăririi și modernizării în viitor a capacităților de apărare colectivă. Programul summitului include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific, precum și un eveniment aniversar. Încercăm să deslușim ce se întâmplă acolo alături de invitatul "Apelului matinal", Bogdan Chirieac, editorialist și comentator politic DC News. Bună dimineața!

Sărut mâinile! Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat-o! Cum vedeți mizele politice și militare ale acestei reuniuni în contextul actual, raportându-ne și la războiul din Ucraina și la tensiunile din zona Pacificului, de exemplu?

E o provocare pentru Alianța Nord-Atlantică, fără dar și poate. În același timp, în presă, din timp, așa cum se întâmplă la astfel de întâlniri la nivel înalt, cam știm temele. De pildă, Ucraina nu va primi o invitație pentru aderarea la NATO, nici n-ar putea tehnic să primească așa ceva. Sigur, va primi un sprijin substanțial. În declarația finală se va scrie despre Ucraina că mersul ei la NATO nu mai poate fi schimbat. Deci, e o formulă diplomatică în acest sens, înțeleg că ea ar fi deja negociată. Și pentru România, că asta ne doare cel mai tare, cred că va fi o provocare cererea președintelui Volodimir Zelenski, aceea ca România și Polonia să doboare de pe teritoriile lor rachetele rusești trase asupra Ucrainei. Polonia a făcut ieri o declarație importantă în care a spus că va doborî rachetele rusești trase asupra Ucrainei, dacă traversează spațiul aerian al Poloniei. Foarte important! Au mai fost cazuri în care rachete trase de ruși au traversat spațiul aerian al Poloniei. Au lovit ținte din Ucraina. Polonezii nu le-au doborât, acum sunt gata să le doboare. Ucraina vrea mai mult, ca cele două state, cu bateriile antiaeriene amplasate pe teritoriile lor, să doboare rachetele rusești care ar putea ataca vestul și sudul Ucrainei. E o provocare pentru noi, fiindcă probabil că România și Polonia ar trebui să facă lucrul acesta, doar dacă este o decizie oficială a NATO. Asta înseamnă un pas mai aproape de războiul NATO-Rusia și implicarea directă, până la urmă militară, chiar dacă în niciun caz nu este atins teritorul Rusiei, a celor două state, România și Polonia.

Exact la asta mă gândeam, dacă aceste decizii nu pot duce la escaladarea conflictului. Dar vorbim despre România, cum a evoluat poziția țării noastre și la ce ar trebui să ne așteptăm, având în vedere că toate statele din zona Mării Negre au interesul să mențină stabilitatea?

România este foarte importantă și și-a dovedit importanța geostrategică în acest conflict. Nimeni nu mai pune sub semnul întrebării importanța geostrategică a țării noastre. De asemenea, s-a dovedit că noi am avut dreptate, românii care vreme de 20 de ani am atras atenția asupra regiunii Mării Negre. NATO și Statele Unite s-au concentrat în nord, în Marea Baltică. Eh, s-a dovedit că război în toată regula este în Marea Neagră în acest moment. Sigur, stabilitatea României este esențială. De asta şi partenerii străini, aliații noștri occidentali cer stabilitate politică în România. Sigur, trebuie făcute foarte multe lucruri, fiindcă statul român, în halul în care este acum, provoacă, fără să dorească asta, instabilitate și neliniște, fiindcă este o mare vulnerabilitate la adresa României chiar statul care administrează țara. Dar probabil că statul va începe și sper, și cu sprijinul occidental, o reformă profundă după alegerile prezidențiale de anul acesta, deci, practic începând de anul viitor. În rest, domnul Iohannis e bine. Am văzut că semnează o declarație comună a celor care au ajutat cu echipamente antiaeriene Ucraina. E vorba de Statele Unite, Olanda, Germania, sunt cinci state care au semnat în acest sens și Polonia. Deci e într-o companie distinsă. Secretarul general adjunct, domnul Mircea Geoană, își va încheia mandatul, dar e foarte onorant pentru România că a deținut această funcție, la 20 de ani de la intrarea în NATO. Și chiar și faptul că președintele Iohannis a încercat să fie noul secretar general al NATO spune ceva, adică România a avut și ea o pretenție. N-a fost să-i iasă, s-a eșuat lamentabil, din nefericire, dar măcar s-a vehiculat numele României în cadrul Alianței.

La Moscova, liderii de la Kremlin anunță că vor urmări cu maximă atenție summitul NATO de la Washington. Ce ar trebui să înțelegem în acest context?

Îngrijorarea Rusiei că sprijinul NATO va face Ucraina suficient de puternică pentru a nu cădea sub loviturile Rusiei. Oricum, să știți, întârzierea ajutorului american de anul acesta, din cauza situației politice interne americane, a permis Rusiei să obțină rezultate pe câmpul de bătălie și adevărul este că teatrul de operațiuni din Ucraina nu arată bine nici pentru Ucraina, nici pentru noi, pentru lumea civilizată, pentru restul lumii civilizate. Dar înțeleg, spun strategii militari, ofițerii de rang înalt, că situația s-ar putea schimba, pe măsură ce sprijinul occidental cu echipamente de înaltă tehnologie ar putea să fie mai puternic în Ucraina în momentul ăsta. Dar situația pe front nu e bună.

Și ne putem aștepta la decizii fundamentale la finalul reuniunii?

Parcursul inexorabil al Ucrainei către NATO, dar nu invitație, nici n-ar putea Ucraina să fie invitată, în primul rând, că trebuie semnat tratatul de pace cu Rusia, ca să intre Ucraina în NATO. Apoi, Ucraina e foarte departe de conceptul de stat de drept. Se arată, dacă vreți, forța Alianței. În același timp, cu toată dragostea, privim la gestul lui Viktor Orbán, care vine la Washington de la Moscova, când s-a dus fără mandat, în calitatea sa de președinte în exercițiu al Uniunii Europene, președinția rotativă a Uniunii Europene de șase luni de zile. E un gest. Mai e și declarația premierului Robert Fico, care a spus că, dacă se simțea mai bine - știți că el a suferit un atentat relativ curând - se ducea și el cu Viktor Orbán la Moscova. Deci, Alianța nu este atât de solidă precum pare, fiindcă agenți ai Rusiei, la nivel înalt, din nefericire, fac parte din această Alianță.

Între timp am aflat că s-a mai dejucat și o tentativă, apropo de toate întâmplările legate de fake news pe care Rusia le-a încercat. O singură vorbă însă despre ce se întâmplă în Pacific - Statele Unite, Japonia, Filipine, Taiwan și China. Am trecut așa, în revistă, țările care sunt implicate.

Noi ne dorim foarte mult ca predicția generalului Ben Hodges, făcută la București acum doi ani de zile la News Strategy Center, și anume acum doi ani spunea /că/ în cinci ani vom începe, vom avea un război între SUA și China să nu se adeverească. Alminteri, lăsați războiul evident fierbinte din Europa. Lumea se pregătește de război în Pacific. Oricum am privit lucrurile acestea, ele nu pot fi evitate. Nu de pace se pregătește China, ci de război, de la numărul de port-avioane până la investițiile enorme. E a doua țară ca investiții în apărare în acest moment. Deci, avem de ce să ne fie teamă de un război în Pacific, fiindcă lucrurile se vor răsfrânge până la noi în Europa și vor fi mai puternice, chiar mai puternice decât războiul din Ucraina. Economic, politic, din multe puncte de vedere, lucrul acesta poate risca să ducă la un al treilea război mondial în adevăratul sens al cuvântului.

Da, să rămânem optimiști și să sperăm că diplomația, până la urmă, își va face treaba. Cu mulțumiri pentru întâlnirea pe care am avut-o în această dimineață cu invitatul apelului matinal, Bogdan Chirieac, editorialist și comentator politic DCNews.

Mulţumesc şi eu!/editor Florin Lepadatu/