188 de ani de la apariția la Brașov a ziarului Gazeta de Transilvania

La 188 de ani de la primul număr al Gazetei de Transilvania, Muzeul Casa Mureșenilor a organizat o dezbatere despre, probabil, cel mai interesant subiect legat de presa actuală: fake-news.

Ajuns la stadiul de deep fake de când este folosită inteligența artificială, acesta afectează viața întregii planete. Ce este fake-news-ul, cine este în spatele lui, cum se fabrică și cum ne putem feri de acesta au fost subiectele dezbătute de gazetari cu vechime ai Brașovului.

Precum Ioan Popa, Anca Sigmirean, Liliana Jighira și Sebastian Dan, dar și colega noastră, Bianca Bucă. Care au fost motivele pentru care a fost aleasă această temă a dezvăluit directorul Muzeului Casa Mureșenilor, Valer Rus.

"La 188 de ani de la apariția Gazetei de Transilvania la Brașov, într-o zi de 12 martie, credem că e important să discutăm astăzi despre ce mai înseamnă știre, ce înseamnă deontologie profesională, ce înseamnă acest bombardament de informații pe care, de multe ori din păcate, nu le putem verifica sau chiar nu sunt adevărate. Și o discuție cu profesioniști, reprezentanții din mass-media brașoveană, credem că este foarte utilă, mai ales pentru publicul tânăr", a spus Valer Rus.

De ce știrile false sunt un pericol ne spune Bianca Bucă: "Este o problemă mare, mai ales din perspectiva faptului că vrem să creștem niște tinere generații cât mai bine informate. Știm că informația în general înseamnă putere și atunci o informație corectă, nu un fake news, cu siguranță reprezintă o putere reală. Iar ideea ca generațiile ce urmează să fie corect informate, cred că este una dintre datoriile noastre, mai alesi ale jurnaliștilor și mai ales a jurnaliștilor care avem o anumită experiență în presă. Apar din diverse motive fake news-uri. Unii postează poate doar pentru simplă vizibilitate, alții poate aleg de distracție, să vadăcum reacționează publicul. Dar, în același timp, mergem și înspre partea mai gravă a situațiilor de fake news pentru discreditare, pentru distorsionarea adevărului, pentru a fi șocant, pentru a fi pe prima pagină".

Unde și cum apare fake-news-ul ne spune Sebastian Dan, proprietarul newsbv.ro: "Fake news-ul apare în diverse medii. Dacă vorbim de social media, fake news-ul poți să iei, de exemplu, o poză de la un cutremur de acum 20 de ani, spui că sunt, de fapt, imagini de la un bombardament care a avut loc ieri. Și, practic, este un cel mai simplu fake news de spus. O poză veche, cu un comentariu actualizat și e un fake news. Pe zona de televiziune, radio, pot să spui că niște oameni au zis că părerea lor este una anume, dar nu are nicio legătură cu părerea oamenilor în general. Așa manipulezi și induci lumea în eroare. Cel mai grav este fake news-ul făcut cu inteligența artificială, deep fake-ul, în sensul că acolo se fac imagini, se pun personaje, se pun voci identice cu personajele în viață și care spun lucruri fără nicio legatură cu realitatea".

Fost redactor șef al Gazetei de Transilvania, Ioan Popa spune că în ziarul pe care l-a condus nu puteau apărea știri false, cu atât mai mult în jurul anului 1900, perioadă din care jurnalistul a extras multe articole pe care le-a publicat într-o rubrică din anii 1980-2009.

De altfel, fenomenul a luat amploare după dispariția Gazetei de Transilvania.

"Știri de genul acesta false nu erau, decât poate din erori nevoite. De ce? Pentru că gazeta avea corespondenți foarte serioși, oameni care chiar verificau informația și în același timp se informau din gazetele care veneau de la Budapesta și Viena. Și informațiile de acolo erau garantate în sensul că erau ziare serioase la vremea respectivă, nu se încumetau să spună prostii", spune Ioan Popa.

Ca antidot la știrile false, jurnaliștii recomandă verificarea sursei și dacă știrea există în alte publicații, recunoscute ca surse credibile.

Mai există și unele indicii prin care putem recunoaște o știre făcută cu AI, iar pentru aceasta este nevoie de o observare atentă, atât a textului, cât și a imaginilor".