Unii au ajuns „să deplângă moartea unei ursoaice mai mult decât moartea unei persoane”

Premierul Marcel Ciolacu anunţă că va fi organizată o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificarea Legii vânătorii, astfel încât să se gestioneze mai bine zonele populate excesiv cu urşi. El a spus că acest lucru nu înseamnă că se va permite vânătoarea necontrolată a acestor animale, dar şi că vor fi abordate zonele cu risc foarte mare. Decizia vine după ce o tânără de 19 ani a murit atacată de un urs pe traseul Jepii Mici din Bucegi.

Conform Ministerului Mediului, populaţia de urs brun în România este scăpată de sub control, soluţia vizată fiind ca urşii care se apropie de localităţi să fie eutanasiaţi sau împuşcaţi. Discutăm pe acest subiect cu invitatul de astăzi al "Apelului matinal", senatorul UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Am mai discutat noi despre urşi cu vreun an şi jumătate, nu ştiu exact când aţi fost ministru; între timp, urşii s-au înmulţit, iar deciziile nu au venit deloc. A fost o tragedie cumplită. Credeţi că putea fi evitată, raportându-ne, aşa şi la trecutul imediat?

Tanczos Barna: Sunt convins că foarte multe tragedii puteau fi evitate, pentru că acum vorbim de ultima tragedie: tragedia în care Maria a murit, din păcate, în condiţii absolut tulburătoare. Problema este că, până acum, doar UDMR şi - aş putea să spun - doar eu am avut curajos să iniţiem programe şi măsuri consecvente, dure câteodată, dar bazate pe soluţii ştiinţifice şi pe studii ştiinţifice, am fost aspru criticaţi de foarte multe ori de ONG-urile care din această activitate, defăimare şi criticare, au făcut foarte mulţi bani. Ieri am văzut câteva date cu privire la ONG-iştii care fac zeci de mii de euro lunar din această activitate de apărare a urşilor şi au ajuns chiar să plaseze ursoaica în faţa oamenilor, adică să deplângă moartea unei ursoaice mai mult decât moartea unei persoane, mai mult decât tragedia Mariei.

Este grav, societatea noastră trebuie să se trezească, trebuie să ne asumăm anumite decizii, pentru că viaţa umană este mai presus de orice. Şi chiar dacă trebuie să protejăm o specie strict protejată din Uniunea Europeană, obligaţia noastră, a politicienilor, este să găsim soluţii de protejare vieţii umane şi a bunurilor create de om. Acest lucru s-a întâmplat în mandatul meu. Am avut un pachet de măsuri la care am început implementarea începând de la gardurile electrice, continuând cu studiul cu privire la populaţia de urşi. Cotele de prevenţie care au fost reintroduse în timpul mandatului meu, după o pauză de cinci ani. Acest lucru a fost atunci aspru criticat.

Acum văd că lumea spune că da, am avut dreptate. S-au trezit politicienii care acum sunt într-o cursă contracronometru, cine să ia măsurile şi cine să vină cu soluţia, dar soluţiile sunt pe masa ministerului şi pe masa Guvernului şi pe masa Parlamentului, pentru proiectul de regiclasare l-am iniţiat împreună cu colegii mei din UDMR, a ajuns deja în faza de aprobări şi rapoarte pozitive din partea comisiilor de specialitate şi este la un pas de votul final.

Acest proiect de lege poate fi pus pe ordinea de zi săptămâna viitoare şi poate fi aprobat. Este un proiect de lege care propune reintroducerea vânătorii care să se bazeze pe studii ştiinţifice, exact aşa cum spune şi domnul prim-ministru Marcel Ciolacu. Nu se poate vâna, nu se poate reintroduce vânătoarea de capul fiecărui când vrea, cum vrea, unde vrea, dar acest proiect de lege, exact aceste lucru propune reintroducerea vânătorii pe bază de studii ştiinţifice acolo unde sunt problemele critice, în zonele cele mai afectate din ţară.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, senzaţia tuturor este că noi, ca români, ne mişcăm doar atunci când se întâmplă tragedii şi îmi amintesc şi de întâmplările nefericite de la 2 mai. Apropo de Legea Anastasia. În acest moment, Ministerul Mediului estimează că în România sunt 8-9.000 de urşi într-un habitat propice pentru 4.000. Mulţi dintre ei au fost relocaţi, dar lucrurile nu s-au îndreptat pentru că ai mutat problema dintr-o parte în cealaltă. Practic, apropo de soluţii, care ar fi acestea?

Tanczos Barna: Ministerul, astăzi, se bazează pe simplul studiu care s-a făcut în ultimii opt ani, studiu comandat pe timpul meu şi recepţionat de minister cu câteva zile înainte să plec din minister. Pe acest studiu s-a bazat şi ordinul pe care l-am semnat, într-adevăr, în ultima zi. Am zis că nu voi pleca din Minister până nu las un ordin de ministru pe această temă. Din păcate, acest ordin nu a mai fost trimis la monitor şi a fost blocat de Academia Română, de oameni care habar nu au şi nu se pricep la această problemă.

Nu spun că nu se pricep la domenii foarte importante, dar acea comisie a monumentelor naturii nu are specialişti în domeniu. Nu există o soluţie minune, singură vânătoare nu va rezolva problema. Dar problema poate fi rezolvată prin acest pachet de măsuri care pe de o parte ajută fermierii să-şi protejeze culturile şi aici Ministerul trebuie să finalizeze proiectele şi să finanţeze proiectele care stau pe masa Ministerului de un an şi jumătate, aproape.

Deci acele proiecte depuse de fermieri, peste 4.000 de fermieri care încearcă să-şi protejeze prin garduri electrice fermele, culturile, stânele. Trebuie finanţate, trebuie să venim cu educaţia turiştilor, educaţia fermierilor, trebuie să venim cu acest proiect de lege cu vânătoarea, trebuie să avem studii periodice din doi în doi ani de zile, să avem studii cu privire la evoluţia fenomenului. Trebuie să plătim pagubele, trebuie să plătim datoriile către primării, pentru că primăriile intervin imediat, pe baza Ordonanţei 81, ordonanţă iniţiată tot de UDMR şi aprobată de Guvern în 2021, unde imediat se poate extrage, se poate împuşca ursul care este agresiv.

Deci toate aceste măsuri se completează şi vin ca o soluţie pentru acest fenomen foarte /complex/. Nu putem să rezolvăm problema turiştilor cu măsurile pentru fermieri, nu putem rezolva problema turiştilor din localităţi cu măsurile pentru turişti. Noi trebuie să avem containere, tomberoane, de exemplu, anti-urs sau /.../ care se produc şi se instalează deja în toate statele membre ale Uniunii unde sunt asemenea probleme. Deci soluţii sunt. Ele trebuie aplicate şi implementate constant, consecvent, ani de zile, pentru că din 2016, de când Guvernul Cioloş a decis să se oprească 100% intervenţia umană în populaţia de urşi, până în 2021, practic, s-a dereglat tot ce înseamnă indicatoare, tot ce înseamnă fenomenul acesta /.../

Realizator - Daniela Petrican: Bine, şi până la urmă, şi urşii ar trebui hrăniţi corespunzător, pentru că de cele mai multe ori, turiştii acolo greşesc, ei se apropie dându-le de mâncare. Vorbeaţi de educaţia turiştilor.

Tanczos Barna: Este interzis, se amendează, dar din păcate, pe Transfăgărăşan au fost alungaţi jandarmii şi au fost alungate persoanele care veneau din partea Gărzii de Mediu sau Gărzii Forestiere de către turişti, spunând: de ce ne amendaţi pe noi, că îi e foame, săracului şi trebuie să-i dăm mâncare. Este o concepţie total greşită. Animalele sălbatice nu trebuie hrănite, în principiu. Eu nu spun că în managementul cinegetic nu-şi are locul hrănirea tuturor speciilor, în anumite condiţii, în anumite locaţii, dar hrănirea animalelor sălbatice, în principiu, nu este o soluţie la aceste probleme.

Populaţia de mistreţi, de exemplu, trebuie să fie corespunzătoare suprafeţei care poate să întreţină sau poate să ducă o asemenea populaţie. Şi în cazul cerbilor şi în cazul căprioarelor, este anormal să tratezi un animal sălbatic ca şi cum ar fi un animal de companie sau ar fi un animal dintr-o fermă. Nu mergem cu balotul de fân zi şi noapte în pădure ca să hrănim cerbii. La fel, nu este normal - şi încerc să spun de fiecare dată - că nu este normal ca populaţia de 8000 de urşi estimată conform studiului de anul trecut să fie hrănită cu cu camioane de porumb în pădure, că nu este normal.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, e important ca viaţa să curgă în mod normal, evident, şi în ceea ce priveşte animalele sălbatice. Acum, doar aşa, ca o constatare amară, credeţi că va ajunge ursul şi în Delta Dunării, că deja a fost văzut la Giurgiu şi pe lângă Ploieşti?

Tanczos Barna: Din păcate, tot ce am spus în ultimii patru ani se adevereşte, că după doi-trei ani de zile, toată lumea se trezeşte că ce am prognozat se şi adevereşte. Se duce populaţia de urs, se extinde şi se duce şi în habitate unde nu s-a văzut urs în ultimii 100 de ani. Şi dacă nu se găsesc soluţii, ursul este capabil să se adapteze ca specie, este capabil să se adapteze şi, cu exagerare, am spus eu acum ceva timp, că o să vedem ursul făcând baie în Delta Dunării, se poate întâmpla, fără nicio exagerare, pentru că am văzut deja, la Snagov, în pădurile Snagovului s-a văzut urs. Şi acest habitat se extinde zi de zi. În patru ani de zile s-a dublat numărul judeţelor unde se raportează pagube generate de urs, deci judeţe unde nu s-a văzut niciodată urs în ferme, apar atacurile.