România a înregistrat, în vara 2024, temperaturi cu 0,69 de grade peste media din ultimul deceniu

România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete ca urmare a poziţiei sale geografice şi a caracteristicilor topografice, şi numai în vara 2024 valorile medii de temperatură au fost cu 0,69 grade Celsius peste media din intervalul 2011 - 2020, atenţionează specialiştii în climatologie, într-un raport publicat vineri.

”România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziţiei sale geografice şi caracteristicilor topografice. Existenţa Mării Negre şi, mai ales, întinderea Munţilor Carpaţi induc o serie de particularităţi în condiţiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creşteri ale intensităţii şi duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală.

Tendinţa vine în special în ultimele două decenii şi ştim că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult şi vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport - că la scară globală există o creştere clară a numărului de nopţi şi zile calde şi o scădere a numărului de nopţi şi zile reci”, se menţionează în analiza dată publicităţii de platforma InfoClima. Astfel,, pe parcursul deceniului 2011-2020, zonele cele mai favorabile pentru apariţia fenomenelor de secetă au fost situate în principal în partea de vest şi în partea de sud-est a ţării.

”La începutul acestei veri, grindina a afectat multe judeţe din România precum Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi (Răducăneni), provocând pagube însemnate la nivel local. Analiza proceselor fizice care duc la apariţia grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice şi încălzirea climei vor duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină.

Astfel, datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidităţii crescute, în viitor vom observa în general mai puţine furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni. Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observaţii pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la staţiile meteo ştim că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius faţă de perioada pre-industrială (1850-1900)”, se mai arată în document.

Datele privind evoluţia valurilor de căldură în România şi Europa de Est, în ultimii aproximativ 70 de ani, indică o creştere semnificativă din punct de vedere statistic atât a durate, cât şi a frecvenţei valurilor de căldura pentru perioada 1950-2023. Astfel, majoritatea regiunilor a înregistrat o creştere a duratei valurilor de căldură între 10 şi 15 zile, în timp ce sud-vestul şi estul ţării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creştere mai mare de 25-30 zile în decursul în ultimilor 74 de ani.

În perioada 31 mai - 31 iulie 2024, România a fost lovită de cel mai lung şi intens val de căldură din istoria recentă, iar din cele 62 de zile, 46 au întrunit condiţii de val de căldură, echivalentul a 75% din întreaga perioadă. De altfel, vara 2024 a adus temperaturi cu 0,69 grade Celsius peste media perioadei de referinţă (1991-2020) şi a depăşit recordul stabilit în vara anului 2023 (de 0,66 grade Celsius). În Europa, vara acestui an a stabilit un record cu 1,51 grade Celsius, comparativ cu media din intervalul 1991-2020. Recordul anterior a fost de 1,34 grade Celsius, fiind raportat în anul 2022, informează Agerpres.