Zidul European Antidrone

România începe discuțiile cu Comisia Europeană și cu statele de pe Flancul Estic pentru creearea Zidului Anti-drone, proiect anunțat recent de executivul european.

Vineri are deja loc prima discuție între moniștrii apărării din statele estice și comisarul Andrius Kubilius.

Singurul stat de pe flancul estic ce nu participă la discuție este Ungaria, cea care face opinie separată aproape tot timpul când este vorba de măsuri care afectează Rusia.

Proiectul și numele acestuia, Zidul Anti-drone, a fost menționat la începutul lunii de președinte Comisiei, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului, însă pe fondul incidentelor cu drone din România, Polonia și acum Danemarca, executivul european grăbește discuțiile pentru punerea sa în practică. Iar Comisia așteaptă rezultate palpabile chiar de la prima întâlnire. Purtătorul de cuvânt al Comisiei pe probleme de apărare, Thomas Regnier:

Zidul Anti-drone ar trebui să fie un sistem multi-strat, în speță senzori, radare, detectoare, sisteme de bruiaj și sisteme de interceptare împotriva dronelor ostile sau neautorizate care intră în spațiul aerian din estul Europei.

Și Comisia dorește cel mai noi tehnologii, inclusiv inteligență artificială.

Dar implementarea unui astfel de proiect nu este simplă pentru că presupune coordonarea între statele membre în domeniul militar, schimb de informații sensibile, inter-operabilitate între tehnologiile și dotările fiecărui stat în parte pentru ca, în final, să avem un sistem unitar, schimb de date în timp real și coordonare rapidă.

Și tocmai din prisma acestor elemente sensibile, proiectul va fi implementat în colaborare cu NATO, acolo unde statele membre au deja coordonare la nivel militar.

La întâlnire participă toate statele de pe flancul estic, cu excepția Ungariei, iar acestea se vor avea discuții și cu Ucraina, singura cu experiență de război.

Teoretic, statele membre ar trebui mai întâi să treacă în revistă dotările existente, pentru a ști ce lipsește și unde trebuie apoi să fie alocate fonduri.

Prioritizarea zonelor vulnerabile este un alt subiect iar aici România și Polonia par a fi zonele afectate cel mai mult. Planul Comisiei este de a stabili urgent un calendar de implementare pentru ca proiectul să fie funcțional cât mai repede.