SUA și Israelul au atacat Iranul

Statele Unite și Israelul au atacat sâmbătă dimineață Iranul. Israelul și-a asumat primul responsabilitatea pentru ceea ce a numit un atac preventiv, coordonat cu Statele Unite. Ulterior, președintele american, Donald Trump, a anunțat debutul unei operațiuni militare majore, al cărei obiectiv este eliminarea unor amenințări iminente din partea regimului iranian. Oficial, americanii au precizat că în atac sunt implicate forțe aflate pe mare și pe uscat și că sunt vizate ținte militare.

Nu există informații precise cu privire la acestea, dar presa internațională relatează că s-au auzit explozii puternice la Teheran.

Iranul a transmis că pregătește un răspuns la atac și că liderul suprem religios, ayatollahul Ali Khamenei, a fost transferat într-o locație sigură în afara Teheranului. Israelul a luat o serie de măsuri de urgență: cursurile școlare și activitățile neesențiale au fost suspendate, spațiul aerian - închis, iar spitalele au început transferul pacienților în adăposturi antiaeriene.

Cătălin Gomboș ne spune mai multe despre contextul conflictului.

Reporter: Participarea Israelului la conflict are loc în contextul în care Teheranul a amenințat că, dacă va fi atacat de Statele Unite, răspunsul său nu va viza doar bazele militare și navele de război americane, ci și Israelul, care este marele său rival regional. De altfel, Israelul și Iranul au purtat în vara anului trecut un război de 12 zile, în care forțele israeliene au eliminat o serie de responsabili militari iranieni de rang înalt. În războiul din iunie 2025 au intervenit și Statele Unite, care au bombardat obiective nucleare ale Iranului folosind cele mai puternice bombe antibunker și avioane din arsenalul lor.

Războiul nu a pus capăt programului nuclear iranian, despre care Statele Unite spun că are ca obiectiv construirea unei bombe atomice, lucru negat însă de Teheran. Tensiunile s-au accentuat în ultimele luni. Donald Trump a amenințat mai întâi că ar putea da un răspuns militar la reprimarea brutală a protestelor antiguvernamentale care au avut loc în Iran în ianuarie, apoi americanii au cerut restricții severe la programul nuclear și balistic al Iranului. Părțile au purtat și negocieri, dar ultima rundă a acestora s-a încheiat ieri fără să se ajungă la un acord. Washingtonul a concentrat în regiune cea mai mare forță de după invazia Irakului din 2003, iar aceasta include două portavioane, o flotă aeriană impresionantă, distrugătoare capabile să lanseze sute de rachete Tomahawk, precum și zeci de mii de militari.

Mai multe țări și-au diminuat sau și-au retras complet personalul diplomatic din Iran și din Israel. Și Ministerul român de Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și membrii lor de familie de la ambasada și consulatele din Israel, precum și reprezentanța din Cisiordania.

Israelul a catalogat atacul său asupra Iranului drept unul "preventiv"

Teheranul ameninţase anterior că, dacă va fi atacat de Statele Unite, răspunsul său nu va viza doar bazele şi navele americane în regiune, ci şi Israelul, care este marele său adversar din regiune. De altfel, Israelul şi Iranul au purtat, în vara anului trecut, un război de 12 zile, în care forţele israeliene au eliminat o serie de responsabili militari iranieni de rang înalt. Iranul şi-a pus sâmbătă dimineaţă în practică ameninţările şi a lansat rachete în direcţia Israelului, unde a fost decretată stare de urgenţă, transmite presa internaţională.

Tensiunile în regiune s-au accentuat în ultimele două luni, în condiţiile în care Statele Unite au criticat reprimarea brutală a protestelor din Iran, dar şi programul nuclear şi balistic al acestuia. Americanii au în regiune două portavioane, 13 distrugătoare, numeroase avioane de război precum şi zeci de mii de militari. În operaţiunea lansată sâmbătă sunt implicate, potrivit Washingtonului, forţe aflate pe mare şi din bazele terestre.

MAE face precizări cu privire la repatrierea voluntară a personalului neesenţial

Ministerul român de Externe aminteşte că a aprobat, încă de sâmbătă, repatrierea voluntară a personalului neesenţial şi a membrilor de familie din Ambasada României la Tel Aviv, Consulatul General al României la Haifa, respectiv Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah.