Statele europene condamnă ultimele declarații ale președintelui american

Rusia acuză Europa că vrea continuarea ostilităţilor în Ucraina, pe când Moscova şi Washingtonul doresc o soluţionare paşnică. În timp ce lideri europeni s-au renit la Kiev pentru a-şi reafirma sprijinul pentru Ucraina la trei ani de la declanşarea invaziei ruse, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că europenii îşi menţin convingerea cu privire la necesitatea de a continua războiul, în total contrast cu dorinţa ruşilor şi a americanilor de a găsi o înţelegere asupra Ucrainei. Uniunea Europeană, care se teme că acordul urmărit de Donald Trump şi Vladimir Putin ar defavoriza Ucraina, pregăteşte un nou ajutor militar pentru Kiev de 20 de miliarde de euro şi a aprobat al 16-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.

Reporter: Statele europene condamnă ultimele declarații ale președintelui american, precum și inițiativa Statelor Unite de la ONU prin care ar urmări punerea pe picior de egalitate a rolului Ucrainei și Rusiei în izbucnirea conflictului. Conform celor mai multe declarații ale miniștrilor europeni de externe, dar și a celor venite dinspre Comisia Europeană, președintele Trump pare a fi captiv în retorica Rusiei.

Europenii insistă ca Statele Unite, în demersul lor la ONU sau în negocierea cu Rusia, să respecte legislația internațională. Conform acestei legislații, Rusia este agresorul care a atacat un alt stat. Europa spune că vrea ca cele două blocuri să fie la fel de apropiate ca până acum, dar asta nu înseamnă că Uniunea va fi un actor slab.

Poziția unitară a determinat statele baltice și nordice să facă astăzi o declarație comună atât în privința sprijinului pentru Ucraina, cât și în privința creșterii suportului militar european.

Elina Valtonen, ministrul finlandex de externe: Europa va juca un rol, indiferent de scenariu, fie că e vorba de pace, de sancțiuni împotriva Rusiei, de ajutorul pentru Ucraina sau de întărirea industriei și propriei securități. Toate acestea vor fi decise de europeni.

În timp ce statele europene anunțau creșterea rapidă a sprijinului militar pentru Ucraina, șeful diplomației europene, Kaja Kallasa, spunea că va prezenta în Consiliu o nouă inițiativă comunitară în același sens.

În plus, statele nordice pun presiune pe Comisie să facă demersuri pentru utilizarea bunurilor rusești sechestrate pe teritoriul european, în valoare de 300 de miliarde de euro, nu doar pentru utilizarea profiturilor obținute.

Nordicii și baltici par cei mai vocali în menținerea presiunii asupra Rusiei și amintesc faptul că apetitul Moscovei a făcut ca în ultimul secol aceasta să dobândească teritorii pe tot flancul de est, din Finlanda până în România.