Sébastien Lecornu devine premierul Franței în plin val de proteste

În Franţa, e prima zi în care premierul nominalizat Sébastien Lecornu a început consultările cu forțele politice pentru a găsi cea mai bună formulă pentru echipa sa guvernamentală.

Misiunea este una foarte grea, pentru că nici un bloc politic nu are majoritate, iar presiunea pentru alcătuirea unui proiect de buget care să îndeplinească toate cererile este complicată.

Prima zi ca premier nominalizat pentru Sébastien Lecornu coincide cu mișcarea 'Blocăm Totul', o mișcare socială cu greve aproape peste tot în Franța, greve violente. Au avut loc proteste și distrugeri, lupte de stradă între manifestanți și forțele de ordine. Ne spune mai multe din Paris, Daniela Coman.

Reporter: Premierul Sébastien Lecornu a preluat puterea miercuri la prânz de la predecesorul său, François Bayrou, în timp ce în marile orașe franceze domnea o atmosferă de dezordine. Într-un foarte scurt discurs, de doar trei minute, a promis să facă un alt tip de politică, o schimbare de metodă, adaptată la provocările actuale, interne și internaționale.

Sébastien Lecornu: Trebuie să punem capăt acestei duble discrepanţe care există între situația politică și ceea ce concetăţenii noştri așteaptă în mod legitim pentru viața lor de zi cu zi, pentru situația economică și socială, pentru securitatea lor. Acest decalaj dintre viața politică și viața reală devine îngrijorător, nu doar pentru cei care guvernează, ci pentru întreaga clasa politică. Și apoi, în calitate de fost ministru al forţelor armat aş adăuga şi decalajul dintre viața politică internă și geopolitica globală. Am văzut-o din nu, în ultimele ore. Nu putem continua aşa la nesfârşit, pentru că, evident, toate acestea se vor întoarce împotriva noastră.

După-amiază, premierul i-a primit la consultări pe liderii partidelor din coaliția guvernamentală, urmând ca, în zilele ce vin, să se vadă cu reprezentanții formațiunilor din opoziție și cu cei ai sindicatelor.

Iar, miercuri seară, Sébastien Lecornu a condus ședința celulei de criză, constituită la nivelul Ministerului de Interne, cu ocazia manifestațiilor.

Proteste violente pe fond social

Potrivit acestui minister, 175.000 de persoane au luat parte la proteste, la nivel național, fiind comise peste 800 de acte ilegale. Aproape 500 de persoane au fost reținute în total, cele mai multe la Paris, numai că scopul declarat al mișcării de a bloca țara este departe de a fi fost atins.

Totul a funcționat aproape normal, cu excepția câtorva magazine, restaurante, agenții bancare și imobiliare, a unor firme cu sediile la stradă, care și-au tras obloanele de teama distrugerilor.

Încercările de blocare a unor obiective publice au fost respinse sau rezolvate rapid de forțele de ordine, iar ceea ce doreau inițiatorii mișcării, și anume că angajații de pe platformele industriale, de la centralele electrice, din transporturi, depozite, mari centre comerciale să li se alăture pentru a opri funcționarea unor puncte strategice ale economiei țării, nu s-a întâmplat nicăieri.

Mișcarea 'Să blocăm totul', pe care inițiatorii o pregătesc de peste două luni pe internet, în special pe rețeaua Telegram și pe grupuri închise, s-a remarcat prin violență.

Tineri îmbrăcați în negru, cu cagule pe față, au pus stăpânire pe anumite puncte din orașe, au atacat forțele de ordine, au distrus, au incendiat, au vandalizat monumente, precum celebra statuie din Piața Republicii, pe care au pictat un drapel palestinian și însemne ale mișcărilor anarhiste. Potrivit autorităților, evenimentele au fost controlate de grupuscule extremiste radicale stângiste, anticapitaliste, anarhiste și pro palestiniene, susținute de partide parlamentare de extremă stânga, ai căror lideri s-au aflat printre manifestanți.

Suspiciuni externe și reacții sindicale

În cursul dimineții, aceleași grupuri de tineri rebeli au încercat să blocheze traficul rutier în jurul marilor orașe, au comis acte de sabotaj asupra unor obiective publice, au blocat accesul în școli și universități.

Ei au încercat să ia cu asalt Gara de Nord din Paris, însă au fost respinşi de forțele de ordine, organizate într-un dispozitiv de securitate excepțional, de 80.000 de polițiști și jandarmi, în total, peste 6.000 la Paris.

Trebuie spus că unele cortegii ale sindicatelor, care au manifestat după-amiază, au făcut-o în mod pașnic pentru a-și face auzite dificultățile și revendicările.

Chiar dacă la nivel oficial nimeni nu a spus-o, în mass media au apărut numeroase suspiciuni că Rusia ar fi putut contribui la coagularea acestei mișcări, mai ales că fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, rusul Pavel Durov, care are și cetățenie franceză, a declarat că este mândru că aplicația sa a fost de folos organizatorilor acestei zile de rebeliune împotriva președintelui Emmanuel Macron.