Rusia şi SUA au făcut schimb de spioni

Rusia şi SUA au făcut vineri un schimb de prizonieri, acţiunea având loc la scurt timp după izbucnirea unui scandal de spionaj între cele două state.

Recent, autorităţile de la Washington anunţau arestarea a zece persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei.

SUA şi Rusia au efectuat schimbul în cadrul unei operaţiuni speciale, despre care ambele părţi s-au ferit să dea amănunte.

Cu puţine minute înainte de ora 17:00, ora României, cele două aeronave care au decolat aproape simultan de la Viena cu trei ore mai devreme, cu zece, respectiv patru spioni la bord, au aterizat tot simultan pe aeroportul civil Domodedovo din Moscova, respectiv la baza aeriană Brize Norton din Marea Britanie.

Televiziunile internaţionale au transmis doar imagini ale manevrelor de aterizare ale celor două avioane.

Deocamdată toate aceste informaţii nu au fost confirmate oficial. Totul pare însă să confirme faptul că cel mai mare schimb de spioni din epoca post-război rece s-a produs.

Schimbul s-a efectuat pe teren neutru, vineri după amiază, la Viena, unde au fost aduşi de la New York cei zece agenţi ruşi, iar de la Moscova cetăţeni ruşi condamnaţi anterior pentru spionaj şi graţiaţi vineri noapte de preşedintele Dmitri Medvedev, simultan cu verdictul instanţei de la New York în cazul celor zece agenţi.

Detaliile tehnice nu se cunosc, dar Ministerul Rus de Externe a anunţat într-un comentariu postat pe site-ul său că operaţiunea a fost efectuată de cele două agenţii de spionaj, CIA şi SVR, din dispoziţia conducerilor rusă şi americană.

Comunicatul subliniază că operaţiunea s-a efectuat în contextul ameliorării relaţiilor ruso-americane.

Informaţii puţine despre numele prizonierilor schimbaţi

Numărul şi numele celor pe care Moscova i-a oferit la schimb au rămas necunoscute până la apariţia decretului de graţiere, deşi numele cercetătorului Igor Sutyagin era vehiculat de acum două zile.

Angajat al think tank-ului academic rus, Institutul pentru SUA şi Canada, acesta a fost arestat în 1999 şi condamnat în 2004 la 15 ani închisoare severă, pentru că ar fi transmis secrete militare către CIA.

Igor Sutyagin a respins acuzaţiile, invocând faptul că toate datele proveneau din surse publice.

Pentru eliberarea sa au pledat membri ai comunităţii academice, activişti pentru drepturile omului din Rusia şi din afara acesteia, însă sentinţa a rămas definitivă, iar cererea de graţiere a fost respinsă.

Cel de-al doilea este Serghei Skripal, fost colonel al Serviciului de Informaţii al Armatei, GRU, condamnat la 13 ani închisoare pentru că a vândut serviciului britanic MI6 numele unor agenţi ruşi din Europa.

Al treilea este Aleksandr Zaprorojski, colonel în SVR, condamnat la 18 ani de detenţie pentru spionaj în favoarea CIA şi deconspirarea a circa 20 de agenţi ruşi în SUA.

Cel de-al patrulea personaj, Ghenadi Vasilenko, este cel mai puţin cunoscut. Se pare că este un fost ofiţer KGB condamnat în 2006 la trei ani pentru deţinere ilegală de arme. Legătura acestuia cu dosarul spionului rămâne neclară.

Observatorii ruşi sunt convinşi că rapiditatea tranzacţiei, la numai două săptămâni de la arestarea celor zece agenţi ruşi în America şi surprinzătorul schimb de spioni, zece contra patru, precum şi reacţiile Moscovei şi Washingtonului, care s-au grăbit să asigure că scandalul nu va afecta relaţiile bilaterale demonstrează că închiderea cât mai rapidă a acestui dosar a fost dorită în comun de Kremlin şi Casa Albă.