România pledează la Bruxelles pentru reducerea decalajelor din UE

România pledează la Bruxelles pentru întărirea politicilor de coeziune, pentru a reduce decalajele încă existente între regiunile sau statele Uniunii Europene. În acest sens, România va prezenta miniştrilor europeni din Consiliul pentru Afaceri Generale, un document susţinut de alte 16 state, dar care nu este semnat de nici una din marile economii europene. În consiliu există şi poziţii contrare, care pledează pentru diminuarea fondurilor de coeziune în viitor. Bogdan Isopescu are detalii:

Reporter: De câteva luni, la Bruxelles au început discuțiile despre viitorul politicii de coeziune, cea mai importantă politică europeană până acum și cea mai generoasă financiar, în special pentru statele care au o întârziere de dezvoltare față de economiile puternice ale continentului.

State din estul european, cum este România, contribuie la bugetul comunitar, dar primesc înapoi mai multe fonduri decât contribuția inițială, tocmai pentru a reduce decalajele de dezvoltare între est și vest. Partea centrală a discuției este viitorul cadrului financiar multianual al Uniunii, cel care va repartiza bugetul comunitar pe politicile europene, de unde și interesul statelor din est de a menține balanța ce le este favorabilă financiar.

Documentul prezentat de România pledează pentru o politică de coeziune care să mențină obiectivul de reducere a decalajelor în care unitatea de măsură să fie Produsul Intern Brut al unui stat pe cap de locuitor. Documentul este susținut de alte 16 state, în parte cele din estul Europei, dar și din sud, precum Grecia, Italia, Spania sau Portugalia, cele în care există regiuni mai puțin dezvoltate față de economiile puternice ale vestului și nordului european.

În contrapartidă, însă, există state care vor, spre exemplu, diminuarea importanței acestui instrument și spun că timpul și contextul necesită abordări noi.

Ministrul finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand: Din punctul de vedere al Finlandei, cred că putem reduce fondurile de coeziune pentru că au fost reduse decalajele în parte, așa că aceste fonduri ar trebui să contribuie mai mult către investiții strategice, cum ar fi apărarea, competitivitatea, inovarea sau către tranziția verde, în special către bioeconomie și economie circulară.

Un alt obiectiv general al discuțiilor este flexibilizarea utilizării fondurilor de coeziune pentru a investi mai repede și mai bine. Nu în ultimul rând, pe masa consiliului este și ideea Comisiei Europene de a lega mai mult fondurile de coeziune de condițiile de performanță. Pe scurt, bani contra reforme.

În fine, miniștrii europeni discută și despre situația creată de tarifele impuse de Administrația Trump și ce răspuns poate da Uniunea pentru a se proteja.

Unele state vor un răspuns în oglindă, în timp ce altele pledează pentru negocieri și nu vor ca Uniunea să intre într-o spirală a escaladării tensiunilor economice. În joc sunt milioane de locuri de muncă și sute de miliarde de euro.