"Recomandare" în loc de "decizie" în cazul Serbiei

România a blocat pentru moment luarea unei decizii la nivelul miniştrilor de externe europeni privind candidatura Serbiei la Uniunea Europeană.

Aceştia au căzut de acord să recomande doar acordarea statutului de ţară candidată pentru Serbia, fără a lua o decizie formală, lăsată pe seama şefilor de stat şi de guvern, care se reunesc joi la Bruxelles.

Bucureştiul şi-a exprimat rezerve faţă de respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia, invocând criteriile politice de la Copenhaga, care stipulează că o ţară care doreşte să devină candidată la aderare trebuie să asigure protecţia drepturilor omului şi ale minorităţilor.

Într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a invocat necesitatea unor garanţii şi a unui protocol bilateral româno-sârb legat de drepturile minorităţilor.

"În ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE şi în plan bilateral cu România, dar nu numai, Serbia este nevoie să mai aducă o serie de argumente. Nu e o condiţionare, dar este, evident, o atenţionare în legătură cu importanţa acestui domeniu. "

"Este menţionat în deciziile Consiliului şi inclusiv în ceea ce priveşte semnarea unui protocol prioritar al minorităţilor din România şi Serbia, implicarea Comisiei în monitorizarea acestui proces, precum şi al Înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale. Oricum, în octombrie 2012 se va elabora un raport de progres pe această zonă şi concluziile, de asemenea, vor fi evaluate de către Consiliu", a declarat Cristian Diaconescu.

Discuţii privind situaţia minorităţii române din Serbia

Social-democratul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, a arătat, la Radio România Actualităţi, că Bucureştiul şi Belgradul discută de mult timp în legătură cu situaţia minorităţii române din Serbia.

"Din păcate, lucrurile nu au avansat prea mult, în condiţiile în care românii, aşa-zişi vlahi, din Serbia de est, nu beneficiază nici în acest moment de drepturile şi libertăţile fundamentale prevăzute şi de legea sârbă şi de tratatele internaţionale pe care Serbia le-a ratificat."

"Ori, câtă vreme nu există nici măcar o clasă de predare a limbii materne, limba română, nu mai spun de libertatea religioasă şi mass-media în limba maternă şi celelalte drepturi, e o problemă legată de modul în care poate fi prezervată identitatea naţională românească, cel puţin pentru cei 300.000 de vlahi", a spus Titus Corlăţean.

Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, susţine că problema are la origine cererea Bucureştiului ca toţi cetăţenii sârbi, "care se declară vlahi" să fie consideraţi în acelaşi timp ca fiind români.

Boris Tadici a mai spus că ţara sa îndeplineşte toate criteriile de la Copenhaga, dar nu acceptă cererile care nu sunt conforme cu aceste criterii, ne-a transmis corespondentul Radio România la Bruxelles, Luminiţa Apostol.