Preşedintele american Joe Biden şi-a reafirmat angajamentul faţă de poporul evreu şi faţă de Israel

Preşedintele american Joe Biden şi-a reafirmat azi angajamentul faţă de poporul evreu şi faţă de Israel. "Un an mai târziu, eu şi vicepreşedinta Kamala Harris rămânem pe deplin angajaţi faţă de securitatea poporului evreu, securitatea Israelului şi dreptul său de a exista. Susţinem dreptul Israelului de a se apăra de atacurile Hezbollah, Hamas, Houthi şi Iran", potrivit unui comunicat al Casei Albe.

De la Washington, a relatat corespondenta RRA, Doina Saiciuc relatează: Experţii Institutului de Analiză din Washington Consiliul Atlantic spun că, la un an de la lansarea atacurilor teroriste ale Hamas împotriva Israelului, potenţialul pentru un război regional a devenit mai probabil, iar riscul unui război direct între Israel şi Iran nu a fost niciodată atât de ridicat. Israelul trăieşte într-un nou normal cu viaţa zilnică, continuând însă cu implicaţiile omniprezentei crize.

Într-un ritm similar, arată analiştii prestigiosului think tank, elemente conflictuale afectează puternic relaţia Israelului cu principalul său suporter, Statele Unite. Pe de o parte, cele două ţări rămân profund aliniate în angajamentul lor de a asigura securitatea Israelului, cu administraţia Biden venind în mod singular în ajutorul Israelului, cu o majoră asistenţă militară de intelligence şi diplomatică, facilitând astfel eforturile armatei Israelului de a persista în acţiunile de distrugere a infrastructurii Hamas şi de a se apăra împotriva altor ameninţări venite din Liban şi Siria, până la Yemen şi Iran.

Pe de altă parte, această cooperare a intrat sub un puternic asalt din partea diverselor facţiuni din Statele Unite şi Israel, care au acuzat că Washingtonul şi-a ajutat fie excesiv, fie insuficient aliatul. Dificultăţile pe care le are în faţă Israelul se vor acutiza cu siguranţă atunci când viitoarea administraţie va prelua puterea la Washington în ianuarie anul viitor. Expertul Shalom Lipner de la Consiliul Atlantic, care a lucrat în Biroul pentru politică externă din Ierusalim al primului ministru, spune că, în vreme ce ambii candidaţi la Casa Albă au cerut Israelului să se apropie de stadiul final al campaniei din Gaza, primul ministru Netanyahu ar trebui să fie înţelept şi să se îndrepte către un sfârşit care să îngăduie Israelului să stabilească relaţiile cu viitorul preşedinte al Statelor Unite, o componentă vitală pentru securitatea naţională a Israelului, pe un teren mai pozitiv.

Pe de altă parte, Alan Pino, fost şef al Biroului pentru Orientul Mijlociu al CIA, scrie pentru Consiliul Atlantic că, în vreme ce primul ministru israelian Netanyahu ar prelungi războiul pentru a evita fracturi în coaliţia sa şi pentru a nu pierde puterea, Iranul urmăreşte o strategie pe termen lung pentru a ţine Israelul sub presiune, pentru a provoca agresiunea Israelului, care ar genera un răspuns regional şi internaţional şi pentru a slăbi voinţa israelienilor de a lupta. Israelul a făcut mari progrese în a slăbi cercul de foc al Iranului, dar - spune Alan Pino -, statul evreu are nevoie de un plan pe termen lung care să asigure cooperarea regională, să-i reabiliteze imaginea internaţională, să menţină sprijinul Statelor Unite şi să dea speranţa unui viitor fără războaie nesfârşite poporului israelian.

Richard LeBaron, fost ambasador în Kuweit al Statelor Unite, previne că atunci când politicienii şi experţii vorbesc despre perspectiva unui război regional în Orientul Mijlociu, ceea ce ei prezic cu adevărat este un război împotriva Iranului lansat de Israel şi Statele Unite, pentru că există puţină simpatie în rândul ţărilor Golfului, ca şi în Orientul Mijlociu extins şi Africa de Nord pentru regimul de la Teheran - aceasta s-ar traduce în prea puţin interes de a se alătura unui potenţial război. LeBaron previne că este îndoielnic că Emiratele Arabe Unite şi Kuweitul ar permite acţiuni lansate împotriva Iranului de la bazele americane de pe teritoriile lor.

Analistul Consiliului Atlantic crede că anul viitor conflictele din Gaza şi Liban vor continua la un anumit nivel, nici Hamas şi nici Hezbollah nu îşi vor înceta atacurile. Israelul va continua să fie o ţară divizată, iar ostaticii vor rămâne pentru ceva timp în mâinile Hamas. Toate acestea în vreme ce, în Statele Unite, viitorul preşedinte va încerca să echilibreze sprijinul pentru Israel, cu obiectivul de a menţine trupele americane în afara unui război major cu Iranul.