Poziţia americană la summit-ul NATO de la Lisabona

Casa Albă spune că preşedintele Obama care a plecat joi seara către Lisabona, are trei obiective la summit-ul NATO: revigorarea Alianţei, adoptarea strategiei americane pentru Afganistan şi întâlnirea cu liderii UE inlcusiv pe teme economice.

Purtătorul de cuvânt al consiliului pentru securitate naţională al Casei Albe , Ben Rhodes a arătat că preşedintele american va avea şansa de a-şi reafirma angajamentul pentru Europa şi NATO .

Ben Rhodes a arătat într-o întâlnire cu reporterii că revitalizarea Alianţei va asigura că "NATO are o nouă viziune, noi capacităţi şi devine o organizaţie care să facă faţă unui mediu de securitate diferit şi global”.

Washington-ul a propus o serie de capacităţi pe care, într-un moment în care resursele sunt mai reduse din cauza crizei financiare, Alianţa va trebui să decidă că trebuie să le finanţeze”. Este vorba despre capacităţile care se referă la operaţiunile din Afganistan ca şi la apărarea antirachetă şi cea cibernetică.

Casa Albă spune că decizia apărării antirachetă va fi, în ce priveşte SUA, una din temele cheie ale summit-ului. Reuniunea la vârf va fi, de asemenea, "o piatră de hotar" strategică pentru misiunea NATO din Afganistan.

În ce priveşte Afganistanul, Ben Rhodes a arătat că summit-ul NATO va aborda două teme: începerea tranziţiei responsabilităţii securităţii către forţele afgane şi anunţul unui angajament pe termen lung al NATO faţă de securitatea Afganistanului, în mod special în ce priveşte dezvoltarea forţelor sale de securitate. Iniţiativa americană pentru Afganistan va fi un proces "temeinic şi progresiv, atent monitorizat pe teren”.

Pentru a-i reasigura pe cetăţenii şi liderii afgani că nu vor fi abandonaţi odată ce responsabilităţile vor fi transferate, se aşteaptă ca summit-ul NATO de la Lisabona "să aprobe un parteneriat durabil cu Afganistanul", cu accent special pe dezvoltarea forţelor naţionale de securitate.

Pe de altă parte, oficialii americani observă că, în vreme ce relaţiile dintre SUA şi Rusia s-au ameliorat semnificativ în ultimul an, cea dintre NATO şi Moscova a evoluat foarte lent. Administraţia americană vede, de aceea, summit-ul NATO ca pe o nouă ocazie de a avansa relaţia de la stadiul concentrării asupra diferenţelor la acela al cooperării practice asupra unei serii de dosare, inclusiv pirateria, terorismul şi armele de distrugere în masă.

Forţele nucleare strategice ale Alianţei sunt "garanţia supremă a securităţii aliaţilor"

Pe de altă parte, evocarea necesităţii unei lumi libere de arme nucleare de către preşedintele Obama anul trecut i-a făcut pe mulţi să creadă că urmează o revizuire radicală a politicii NATO. Secretarul de Stat Hillary Clinton a făcut, însă, anterior summit-ului o declaraţie explicită arătând că NATO trebuie să rămînă o alianţă nucleară atâta timp cât există arme nucleare.

Un grup de înalţi experţi însărcinaţi de NATO în 2008 pentru a a pune bazele noului Concept Strategic a ajuns la concluzii similare într-un raport publicat în mai.

Unele state membre, inclusiv Germania, au făcut presiuni pentru un angajament mai puternic pentru "opţiunea nucleară zero" ca un schimb explicit pentru adoptarea de către NATO a unui sistem de apărare antirachetă al Alianţei. Părţi ale unui proiect al Conceptului Strategic obţinut de cotidianul The Washington Post nu face asemenea conexiuni şi spune că "descurajarea, bazată pe o combinaţie adecvată de capacităţi nucleare şi convenţionale rămâne elementul central al strategiei NATO".

Textul Conceptului Strategic subliniază că forţele nucleare strategice ale Alianţei sunt "garanţia supremă a securităţii aliaţilor”.

Planul prevede ca elementele unui sistem teritorial de apărare anti-rachetă să fie plasate în Polonia, România şi posibil Turcia care, însă, a spus că este imposibil ca ţara sa să accepte pe teritoriul său componente ale acestuia fără a avea controlul comenzii asupra lor.

Turcia a obiectat la a numi Iranul drept argument pentru desfăşurarea unui scut antirachetă. Oficiali ai administraţiei americane spun că nicio naţiune nu va fi nominalizată în documentul strategic.

În legătură cu o altă temă contencioasă oficiali ai administraţiei americane spun că documentul nu se va referi în mod specific la speranţele unor naţiuni europene inclusiv Germania, ca alianţa să înceapă retragerea armelor nucleare tactice staţionate pe teritoriul lor, dar va promite o revizuire, în curând, a poziţiei nucleare a NATO.

Un grup bipartizan de foşti oficiali ai securităţii naţionale, inclusiv foştii Secretari de Stat George P.Schultz şi Henry Kissinger au descris armele ca ţinte care "invită" atacuri din partea teroriştilor fără nici un folos pentru Europa după prăbuşirea Uniunii Sovietice.