Pandemie: Relaxare măsurilor e prematură? Vine un al doilea val? #Covid-19

Pe măsură ce criza coronavirusului pare să-şi reducă virulenţa în Europa, atenţia presei internaţionale se îndreaptă asupra efectelor acestei crize, dar şi asupra riscului unei relaxări premature şi al producerii unui al doilea val.

Se confruntă țările care au relaxat măsurile restrictive cu o revenire a epidemiei? se întreabă Les Echos, analizând cazurile a şase ţări.

Ziarul francez observă că deşi China pare să limiteze cu succes pandemia, reapariţia unor noi cazuri în Wuhan, dar şi în alte şapte provincii determină autorităţile locale să lanseze un plan masiv de depistare a populației pozitive.

La fel Coreea de Sud, deşi citată mult timp ca exemplu în lupta împotriva coronavirusului, revine asupra redeschiderii după o recrudescență a cazurilor de contaminare. Iar în Germania, rata de infectare creşte în contextul unei relaxări deja avansate.

La polul opus, ţări precum Austria, Danemarca şi Norvegia nu înregistrează o creştere a cazurilor noi, chiar şi în condiţiile reînceperii funcţionării şcolilor şi grădiniţelor.

Concluzia Les Echos este că, deşi revenirea epidemiei nu este sistematică, nu trebuie să lăsăm garda jos.

Mai ales că specialiştii se tem de un al doilea val în Europa, a cărui amplitudine va depinde de comportamentul europenilor, care deja sătui de măsurile de izolare visează la o vacanţă pe malul mării, constată Politico.

Pornind de la exemplul vacanţei de iarnă, când staţiunile de schi au fost focarele de răspândire a virusului în Europa, specialiştii avertizează asupra riscurilor reluării călătoriilor, cu mii de oameni trecând unii pe lângă alţii în aeroporturi şi hoteluri.

Totuşi, în condiţiile în care atât de multe ţări dependente de turism se luptă pentru a salva măcar o parte din sezonul estival, Comisia Europeană este aşteptată să anunţe miercuri recomandări cu privire la deschiderea graniţelor interne şi o reluare în siguranţă a transportului de persoane, mai scrie Politico.

The Guardian anunţă că o variantă luată în considerare într-o primă fază ar fi recomandarea călătoriilor între ţări cu profil similar de risc.

Grecia, în schimb, face presiuni pentru o restabilire cât mai rapidă a călătoriilor în Europa, transmiţând Comisiei Europene că doreşte evitarea oricărei discriminări cu privire la ţara de provenienţă a turiştilor, notează To Vima.

Ziarul grec adaugă însă că în acelaşi timp Atena cere o "întelegere comună" la nivelul Uniunii Europene ca toţi călătorii să fie supuşi unui test fie pentru coronavirus, fie pentru anticorpi cu trei zile înainte de a efectua o călătorie.

Discuţiile se poartă deja la nivel bilateral sau de grupuri de ţări. Astfel, potrivit Stuttgarter Zeitung, Angela Merkel şi Emmanuel Macron au vorbit marţi despre relaxarea restricţiilor la frontieră franco-germană.

Iar cotidianul spaniol ABC titrează că "Spania, Italia, Franța și Germania pregătesc zboruri de vară fără obligativitatea carantinei, atunci când va fi posibil". De altfel, în Europa cresc îngrijorările că menţinerea măsurilor restrictive la frontierele interne ale Uniunii Europene ar putea pune în pericol libera circulaţie a persoanelor, considerată "bijuteria coroanei" construcţiei europene, observă Washington Post.

Bloomberg se opreşte asupra efectelor virusului în domeniul forţei de muncă şi titrează: "Virusul a trimis acasă milioane de angajați europeni. Pe unii, pentru totdeauna".

Afluxul, de ani de zile, de lucrători spre vestul bogat al UE s-a inversat aproape peste noapte: țările estice au acum o abundență de lucrători, constată Bloomberg, adăugând: "Deşi salariile nu au ajuns (la nivelul celor din vest), regiunea a înregistrat mult mai puține decese de Covid-19 decât Europa de Vest, iar guvernele din România, Ucraina și Serbia sunt dornice să-i păstreze acasă cel puțin pe unii dintre cei care s-au întors".

"Întrebarea este dacă aceștia vor rămâne", subliniază Bloomberg, comentând: "România - care a rămas fără cel puțin 4 milioane de cetățeni prin emigrare, de la aderarea la UE, în 2007, mai mult decât orice alt stat membru - consideră că cel puțin o treime dintre cei care s-au întors caută activ locuri de muncă și pot ajuta în construcții, agricultură și industrie în următorii ani".

Bloomberg vorbeşte şi despre o iniţiativă a guvernului român de a le oferi celor întorşi ajutoare de 40.000 de euro pentru a înfiinţa o fermă. „Înainte de criză, multe companii s-au plâns că nu pot găsi lucrători.

Acum, forța de muncă este aici și trebuie să o susținem”, explică ministrul de finanţe Florin Cîţu, citat de Bloomberg. Deocamdată însă, după cum constată La Croix, "Românii sunt în prima linie pentru recoltele din Europa", detaliind că "în ciuda riscurilor sanitare, muncitorii sezonieri români nu-și pot permite să refuze locurile de muncă ce le sunt oferite în agricultură" din vestul Europei.

New York Times observă că "răspunsul la virus deschide calea pentru corupţie" şi citează dintr-un interviu cu procurorul şef al UE, Laura Codruţa Kovesi, care avertizează că "promisiunea unor sume vaste de ajutoare europene pentru ţările afectate de coronavirus şi diminuarea controlului asupra fondurilor vor duce probabil la o creştere a fraudelor şi corupţiei".

Anticipând că încă din prima zi de funcţionare a Parchetului European, care potrivit graficului actual ar urma să fie în noiembrie, instituţia va primi spre investigare circa 3.000 de dosare din partea statelor membre, Laura Codruţa Kovesi atenţionează că "deşi unele ţări din UE sunt renumite pentru criminalitatea organizată şi corupţie, este vorba de un fenomen generalizat în toate cele 27 de state membre ale UE". (Carolina Ciulu - RADOR)

(RS)