FT: Blocajul politic din România agravează criza datorată pandemiei

După ce, în orașul Timișoara, o centrală termică s-a blocat lăsând mii de locuințe și câteva spitale fără încălzire sau apă caldă în nopți cînd temperaturile se apropie de punctul de îngheț, primarul Dominic Fritz a adresat un mesaj dur la nivelul întregii țări.

„Sunt vremuri grele pentru fiecare dintre noi din cauza majorării prețurilor la gaze și electricitate”, a scris Fritz pe Facebook. „Timișoara reprezintă un semnal de alarmă. De aceea, este nevoie de o soluție la nivel național”.

Dar soluțiile la nivel național pe tema slabei furnizări de energie – sau alte probleme, cum ar fi cele mai grave cifre din Europa în privința ratei de COVID-19 – sunt evazive, România rămânând blocată în dispute politice.

Începând din data de 5 octombrie, când guvernul de centru-dreapta al premierului Florin Cîțu a căzut după ce demiterea ministrului justiției a dus la retragerea din coaliție a unui partid mai mic, România a rămas fără o conducere fermă. Președintele Klaus Iohannis a încercat, dar nu a reușit să desemneze un succesor în locul lui Cîțu.

Populația se arată tot mai nemulțumită de aceste dispute politice, ele având loc și pe fondul crizei din sistemul de sănătate. Cu o medie de 400 decese pe zi, spre sfârșitul lunii octombrie, România deținea 40% din numărul deceselor datorate coronavirusului la nivelul UE.

Andrei Roth, un speecialist în IT din Cluj, compară situația cu incendiul izbucnit în urmă cu șase ani într-un club din București, care s-a soldat cu 64 de morți – un incident care a provocat mari proteste și care a dus la căderea unui guvern anterior. „Oare mai marii zilei de azi sunt chiar de neatins?”, se întreabă el.

În centrul actualei crize politice se află Iohannis, care, potrivit analiștilor, ar fi vrut să-și întărească controlul asupra guvernului prin niște manevre la nivelul propriului său partid, Partidul Național Liberal (PNL). Anul trecut, el și-a ajutat protejatul, pe Cîțu, să ajungă premier, după care, în luna septembrie, Cîțu l-a înlocuit pe fostul premier Ludovic Orban la conducerrea partidului.

Dar retragerea sprijinului acordat lui Cîțu ca premier l-a făcut pe Iohannis să încerce să găsească un succesor care să poată controla o majoritate.

„(Iohannis) a pus totul la cale fără să aibă vreun plan prealabil”, afirmă Sorin Ioniță, analist la Expert Forum, o organizație din București. „La nivelul sistemului nu se prea știe ce se petrece”.

„Criza politică a fost creată artificial de președintele Iohannis și de premierul Cîțu”, a declarat Orban pentru Financial Times. O serie de mesaje și de apeluri legate de comentarii, făcute prin intermediul purtătorului său de cuvânt al președintelui, nu au primit vreun răspuns.

Strategia anti-COVID abordată de Cîțu și de Iohannis este criticată, având în vedere că România a fost slab pregătită în vederea ultimului val de cazuri. Cîțu i-a încurajat pe oameni să se vaccineze, dar a oferit puține avantaje. Dată fiind marele nivel de neîncredere în vaccin, milioane de oameni nu s-au vaccinat.

„După luna mai, președintele și premierul au început să vorbeasscă despre vaccinări la timpul trecut”, a declarat Octavian Jurma, medic și statistician din serviciul de sănătate. „S-a proclamat un mare succes, iar ei au spus că, în România, pandemia s-a terminat”.

Guvernul interimar a adoptat un decret potrivit căruia participarea la o serie de evenimente publice face ca certificatul de vaccinare să fie obligatoriu. Acest lucru și o serie de informații legate de ultimele cifre-record de infecții au dus la o creștere a ratei de vaccinări. Dar, din lipsa unei majorități parlamentare, asta nu a inclus și obligativitatea vaccinării pentru angajații din sistemul de sănătate.

Mai puțin de patru din zece oameni sunt vaccinați cu ambele doze. Vlad Voiculescu, care, în luna aprilie, a fost demis de Cîțu din funcția de ministru al sănătății în momentul când a dorit să impună restricții care să fie în vigoare în momentul când infecțiile cu COVID vor fi atins un anumit nivel, spune că reacția guvernului „a fost prea slabă și a venit prea târziu”.

Pentru guvern, temerile legate de energie continuă să rămână o problemă. La Timișoara, compania energetică de stat care asigură încălzirea și apa caldă a intrat în insolvență în urma majorării prețului la gaze. Potrivit declarațiilor primarului Fritz, furnizorul și-a suspendat distribuția gazelor, iar alte companii de gaze au refuzat să intervină sau au spus că și ele trec printr-o criză.

În România, prețurile la energie se numără printe cele mai ridicate din UE și ar putea crește și mai mult, afirmă într-o analiză recentă Capucine May, cercetătoare la Verick Maplecroft. „Criza politică - o criză care va întârzia stoparea prețurilor la energie și sprijinul acordat sistemului de sănătate al țării – ar putea să alimenteze nemulțumirile, și așa existente”, spune May.

România are totodată nevoie și de programe care să pună în funcțiune fondul de 29,2 miliarde de euro destinat redresării în urma coronavirusului, care vine din partea UE și pe care UE l-a aprobat cu o săptămână înaintea căderii guvernului Cîțu.

Mai nou, Iohannis a propus un fost general, pe Nicolae Ciucă, ultimul candidat din partea PNL, care să încerce să obțină majoritatea parlamentară pentru a deveni prim-ministru. Dar luni seara, stând alături de Cîțu, Ciucă a anunțat că-și va depune mandatul, el efuzând să-și încerce șansele de sprijin printr-un vot în parlament.

Dar, dacă foștii aliați din coaliție nu ar fi revenit și nu l-ar fi sprijinit sau fără sprijinul venit din partea principalului partid de oppoziție, social-democrații din PSD, Ciucă tot ar fi avut slabe șanse să ajungă premier.

PSD-ul a pus 10 condiții în schimbul sprijinului, printre care niște cheltuieli suplimentare de aproximativ 20 de miliarde de euro, respectiv, pentru pensii și pentru salariul minim - lucruri pe care celelalte partide le resping

Într-o perioadă când teama legată de criza energetică plutește în aer, iar pandemia seceră săptămânal peste 3.000 de vieți, criticii afirmă că politicienii trebuie să lase la o parte disputele.

“Este o situație tragi-comică”, afirmă Hunor Kelemen, liderul partidului etnicilor maghiari, UDMR. “Toată lumea se îndoiește de toată lumea. Se concurează între ei și nu ar face vreun copromis nici măcar pentru o secundă în interesul țării”.

Articol de Marton Dunai

Traducerea: Alexandru Danga/RADOR.