Criză politică în Franţa
În Franţa, este în curs de desfăşurare şedinţa Adunării Naţionale, care ar urma să decidă în următoarele ore asupra solicitării prim-ministrului François Bayrou de a acorda încredere politicii guvernului.

Articol de Radio România Actualităţi, 08 Septembrie 2025, 18:17
În Franţa, este în curs de desfăşurare şedinţa Adunării Naţionale, care ar urma să decidă în următoarele ore asupra solicitării prim-ministrului François Bayrou de a acorda încredere politicii guvernului privind un buget de austeritate pe 2026. Partidele din opoziţie au declarat că vor vota împotrivă, ceea ce înseamnă că guvernul va cădea, deschizând calea unei noi crize politice.
Ttransmite de la Paris corespondenta RRA Daniela Coman: ”În discursul rostit în plenul Adunării Naționale, premierul François Bayrou a revenit din nou asupra pericolului în care se află economia și societatea din cauza celui mai mare deficit bugetar din zona euro și a unei datorii publice istorice, insistând pe urgența de a reduce cheltuielile statului. Șeful guvernului și-a exprimat dezamăgirea că partidele politice aleg să pună mai presus de binele țării, propriile lor interese electorale.
François Bayrou: Doamnelor și domnilor deputați, aveți puterea de a răsturna guvernul, dar nu aveți puterea de a șterge realitatea. Cheltuielile vor continua să crească și mai mult, iar povara datoriei, deja insuportabilă, va deveni din ce în ce mai grea și din ce în ce mai scumpă.
Soarta cabinetului său a fost decisă înainte că acest discurs să fi fost rostit. Opoziția de stânga și de extremă-dreapta au anunțat că nu vor acorda guvernului votul de încredere, astfel, cum actuala coaliție guvernamentală, formată de partidele de centru, aliate formațiunii președintelui Emmanuel Macron, și de dreapta republicană, nu deține o majoritate absolută în Adunarea Națională, echipa lui François Bayrou va fi aproape sigur demisă luni seară.
Potrivit configurației Camerei Inferioare a Parlamentului Franței, rezultată în urma dizolvării Adunării precedente și a alegerilor anticipate de anul trecut, niciunul dintre cele trei mari blocuri politice nu are suficiente fotolii de deputat pentru a susține un guvern propriu, iar Franța nu are tradiția coalițiilor multipartide, de unde și numeroasele crize politice din cel de-al doilea mandat al președintelui Macron. În doar trei ani s-au succedat nu mai puțin de cinci guverne.” /editor Florin Lepadatu/