Comisia Europeană cere încetarea focului în Gaza, la un an de la atacul comis de Hamas

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că imaginile şocante ale zilei de 7 octombrie 2023 vor rămâne întipărite în memoria europenilor. Ea solicită eliberarea ultimilor ostatici israelieni şi cere în acelaşi timp Tel Avivului încetarea focului în Gaza. La un an de la atacul teribil împotriva Israelului, Orientul Mijlociu este în pragul unei conflagraţii totale, pe care comunitatea internaţională pare incapabilă să o controleze, a declarat la rândul său şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. "Situaţia nu face decât să se înrăutăţească. Populaţiile din regiune sunt mai în pericol ca niciodată şi sunt prinse într-un ciclu nesfârşit de violenţă, ură şi răzbunare", a spus el într-un comunicat. Şeful diplomaţiei europene şi-a reiterat apelul pentru încetarea focului, subliniind că nicio soluţie militară nu va putea aduce vreodată un viitor comun pentru popoarele palestinian şi israelian. Eurodeputaţii au ţinut azi, la Strasbourg, un minut de reculegere în semn de omagiu adus victimelor atacului de la 7 octombrie 2023, descris drept "infamie" de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Corespondentul RRA, Bogdan Isopescu a transmis:

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că nimic nu poate justifica acţiunile teroriste ale Hamas de anul trecut. Conform acesteia, atacul a provocat suferinţă nu doar poporului israelian, dar ulterior şi palestinienilor, prin răspunsul Tel Avivului, iar Uniunea Europeană rămâne alături de toţi cei care au fost afectaţi. Ea solicită din nou încetarea imediată a focului în Gaza şi eliberarea ostaticilor, pentru a pune capăt conflictului, iar ulterior, prin intermediul diplomaţiei, să se poată ajunge la soluţia celor două state, în speţă înfiinţarea statului Palestina alături de Israel. Cât priveşte situaţia din Gaza, preşedintele Comisiei spune că este de neimaginat din prisma efectului asupra populaţiei, iar Uniunea Europeană face tot ceea ce este posibil pentru a acorda asistenţă umanitară.

Un mesaj similar era transmis şi de preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul plenarei de la Strasbourg: Nu există nimic care să poată justifica omorul în masă, violurile, răpirile şi torturile care au avut loc anul trecut. Oameni care au ars în case, tineri omorâţi în timp ce dansau, ostatici, printre care copii şi supravieţuitori ai Holocaustului au fost luaţi din casele lor. Un an mai târziu, puţini au revenit acasă. Unii membri ai familiilor ostaticilor sunt aici cu noi.

La un an de la izbucnirea conflictului, vocea statelor membre, ca şi a societăţii europene, rămâne critică la adresa Hamas, însă accentele diferă când vine vorba de operaţiunile Israelului în Gaza. În timp ce unele state sunt ponderate în a critica Israelul pentru situaţia din Gaza, cum ar fi Ungaria sau Austria, există altele care, pentru a descuraja Tel Avivul, au făcut paşi pentru recunoaşterea statului Palestina sau altele care sunt pe punctul să o facă. Este vorba, spre exemplu, de Spania, Irlanda sau Belgia. În acelaşi timp, Franţa pledează pentru un embargo în livrarea de arme către Israel. Aceste diferenţe de opinie se vedeau inclusiv astăzi, în Parlamentul European.

Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene: Adevărata tragedie aici este că noi ştim care este soluţia, toată comunitatea internaţională. Fiecare popor trebuie să aibă o ţară, un stat. Israelul este un stat, are o democraţie puternică şi o armată puternică, în timp ce Palestina nu există ca stat, iar una dintre părţi nici nu vrea ca acesta să existe. Este vorba de guvernul israelian.

Criticile internaţionale, inclusiv ale Statelor Unite, s-au înmunţit şi ca urmare a escaladării conflictului, care s-a extins din Gaza către Liban şi Iran, pe fondul conflictului dintre Israel şi grupările Hamas şi Hezbollah.