Brânduşa Predescu, ambasadoarea României la Sofia: România și Bulgaria au crescut împreună în NATO

Excelenţa Voastră, în ultimii 20 de ani, de când România și Bulgaria sunt membrii de facto ai ai NATO, se constată o îmbunătățire a relațiilor româno-bulgare?

Cu siguranță, acest context al celor două decenii pe care le-am petrecut acum ca membri ai Alianței Nord-Atlantice au fost și niște ani de mari transformări în zona noastră de apartenență, cu provocări la adresa securității noastre, a celor două țări, dar și a întregii regiuni, a Flancului Estic ale Alianței, provenind în principal din zona extinsă a Mării Negre. Aceste provocări ne-au făcut să fim și mai sudați sau mai sudați cu siguranță decât eram în urmă cu 20 de ani. Cooperarea politică între România și Bulgaria, dar cu precădere în context NATO, cooperarea foarte strânsă pe linie militară și de apărare între țările noastre a crescut în intensitate, bazat pe provocările comune, desigur că da, dar și pe un grad din ce în ce mai înalt de încredere și interoperabilitate între forțele noastre armate, lucru care este, să spun, obiectiv general pentru toate statele aliate. Deci, da, România și Bulgaria au crescut împreună în NATO, iar relația lor bilaterală, în principal pe acest segment, s-a întărit și se consolidează, practic, în fiecare zi. Există inițiative comune, de la exerciții militare comune, al căror număr este în creștere, atât bilaterale, cât și multilaterale, și cu alți parteneri din regiune, și membri ai Alianței, și până la inițiative politico-diplomatico-militare pe care România și Bulgaria le pun la dispoziția aliaților. Această cooperare s-a consolidat. Când vorbesc de inițiative comune, în beneficiul întregii Alianțe, mă refer cu precădere la două inițiative care au fost parțial anunțate deja la Bruxelles, dar vor fi puse pe masa aliaților la summit-ul aniversar de la Washington, ca deliverables, venind din această zonă a Flancului Estic, și anume, în principal pe fondul războiului împotriva Ucrainei, care ne afectează în mod absolut direct, constituirea unui grup de deminare în Marea Neagră, constituit din România, Bulgaria și Turcia, un partener indispensabil nu numai pentru noi în această zonă, ci pentru întreaga Alianță, și, de asemenea, în formare un grup comun de forțe speciale România-Bulgaria, care a fost constituit și care de asemenea este gândit să fie un embrion pentru o formațiune la care să se alăture și alte state aliate ulterior.

Îmi spunea un fost ministru bulgar, cu câteva ore în urmă, că această cooperare militară româno-bulgară este excelentă, dar că și-ar dori o creștere a cooperării politice, sociale, economice între cei doi vecini.

De anul trecut, din 15 martie, avem un nou cadru politic la cel mai înalt nivel, care să asigure îndeplinirea dorințelor, și mă refer la documentul de parteneriat strategic între România și Bulgaria, care a fost semnat la data pe care am menționat-o aici, la Sofia, de către președintele nostru Klaus Iohannis și de către președintele Bulgariei, Rumen Radev. Este un moment de referință într-o relație bilaterală care a evoluat și care dintotdeauna a fost strânsă, fiind vecini direcți, în decursul istoriei, dar care, iată, prin acest document foarte important, foarte substanțial, capătă noi valențe, nu numai pentru prezent, ci și pentru dezvoltarea intensă și accelerată pe mai departe a relațiilor bilaterale pe mai multe planuri. Și aici am să punctez numai dimensiunile pe care le acoperă acest document strategic programatic, și anume, dezvoltarea cooperării bilaterale pe multiple zone, creșterea interconectivității între România și Bulgaria pe zonă de infrastructură, de energie, de digitalizare, probleme de mediu pe care să le soluționăm în comun, managementul dezastrelor naturale, pentru că iarăși suntem teritorii contigue și să ne sprijinim reciproc. Pe de o parte, acest segment important al relației bilaterale, consultări mai dese pe toate ministerele, toate agențiile, toate lucrurile astea se întâmplă deja, vreau să fiu foarte clară. Acest document nu descoperă, ca să spun așa, un nou continent. El, practic, pune în pagină ceea ce se întâmplă deja între țările noastre, dar dă o direcție la care ambele state s-au angajat să lucreze mai mult. Spuneam de relația bilaterală, apoi este descris obiectivul cooperării intensificate pe afaceri europene.
De asemenea, cooperarea în plan regional între țările noastre va fi intensificată, conform angajamentului luat de cele două capitale. Cooperarea în materie de securitate, în cel mai larg sens al cuvântului, asta înseamnă, bineînțeles, și cooperarea în interiorul Alianței Nord-Atlantice. Şi, nu în ultimul rând, cooperarea în plan global, internațional. Ambele state suntem membre în atâtea organizați internaționale, începând cu ONU, dar și multe altele, unde ne-am propus și ne-am angajat, de fapt, ne sprijinim reciproc mai mult, să venim cu inițiative comune acolo unde este cazul, astfel încât să vizibilizăm mai mult această zonă de Uniunea Europeană și NATO, prin acțiuni mai concentrate româno-bulgare acolo unde va fi cazul.

Se referă Parteneriatul strategic româno-bulgar şi la minoritatea românească din Bulgaria, la vlahii din Bulgaria?

Parteneriatul conține, la zona de cooperare bilaterală, și un punct care este foarte important în relațiile dintre state, respectiv, o cooperare intensificată sau o încurajare a cooperării intensificate din partea celor două state, între inițiativele societății civile, între ONG-uri, între asociații cetățenești pe diverse teme. De asemenea, o cooperare mai intensificată - şi aici chiar se pot face mult mai multe lucruri, people to people, cum se spune, de la oameni la oameni - între universitățile noastre, între programele noastre de studii din universități, schimburi de elevi, studenți, și pe o zonă care până acum nu a fost menționată nicăieri, și anume, o cooperare pentru protejarea reciprocă a monumentelor comemorative pe care le avem o țară, respectiv cealaltă, pe teritoriul uneia și alteia. Dunărea pe noi ne leagă. Anul trecut am marcat și aici, la Sofia, 145 de ani de la încheierea Războiului de Independență pentru România, de eliberare pentru Bulgaria, unde trupele române și-au adus o contribuție până acum mai puțin menționată aici, în Bulgaria, trebuie să recunoaștem. La sud de Dunăre, România, la vremea respectivă și ulterior, are monumente și morminte de război, multe, nu unul sau două - Grivița, știe toată lumea, dar sunt practic pe întregul curs al sudului Dunării. Avem un cimitir de război în Sofia, cu eroi care au căzut, și alte state au. Avem deschidere și încredere că vom reuși să semnăm într-un viitor previzibil un acord bilateral româno-bulgar care să ne permită ca, pentru prima oară în istoria noastră, să reușim să avem grijă de aceste monumente și noi, aici, pe teritoriul Bulgariei.