Alegerile din Germania: criza migranţilor subiect principal în campanie

Deşi este aproape de un nou mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a avut 12 ani dificili în fruntea Executivului german având de gestionat mai multe crize, inclusiv problema migranţilor care a repreuentat atât o provocare internă cât şi europeană.

Mâine cetăţenii germani vor merge la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Parlament, urmând să decidă dacă Angela Merkel va câştiga cel de-al patrulea mandat consecutiv de cancelar al Germaniei. Acesta este primul scrutin naţional de la izbucnirea crizei imigranţilor, în urma căreia peste un milion de extracomunitari au ajuns în Germania. În cei 12 ani de când ocupă această funcţie, Angela Merkel a lucrat cu patru preşedinţi francezi şi cu trei preşedinţi americani. în 2005, preşedintele SUA era George Bush, Tony Blair era premierul Marii Britanii, iar Jacques Chirac era preşedintele Franţei.

Ultimul mandat al cancelarului Merkel s-a dovedit extrem de dificil, fiind nevoită să facă faţă crizei de securitate generată de conflictul din Ucraina, scandalului internaţional legat de testele trucate ale constructorului german Volkswagen, crizei generate de Grecia, dar şi Brexit-ului.

Văzut din străinătate, cancelarul Merkel a dobândit de-a lungul crizelor europene o statură tot mai impunătoare, inițial ca "executor" detestat al statelor cheltuitoare, pentru ca în final să se prezinte ca "lider al lumii libere", după alegerea lui Donald Trump la președinție în SUA — a cărui abordare nu a reușit însă să o influențeze în problemele-cheie, cum este climatul, relatează AFP.

În 2015, lăsând la o parte prudența sa legendară, Angela Merkel decide, în contradicție cu restul Europei, să-și deschidă țara în fața a 900.000 de solicitanți de azil. Cota sa de popularitate plonjează și populiștii câștigă teren, dar Merkel revine la comandă și adoptă o serie de măsuri, inclusiv un acord cu Turcia pentru a reduce considerabil sosirile de noi refugiați pe continent.

Potrivit AFP, eforturile de integrare a migranților continuă în Germania, iar mulți europeni — mai ales din est — continuă să o acuze că a creat un precedent. Dar în afară de criza refugiaților, stilul lui Merkel este marcat de un pragmatism ghidat nu atât de convingerile sale personale, cât de raporturile de forțe de moment. Abordarea ei amintește de aikido, arta marțială a celor slabi, constând în folosirea energiei adversarului pentru a-l lăsa să cadă singur, a remarcat recent cotidianul Handelsblatt, evocând seria de "masculi dominanți" care și-au intersectat drumul cu cancelara, de la Gerhard Schroeder și Vladimir Putin la Nicolas Sarkozy și Silvio Berlusconi.

După mai mulţi ani de război în Siria şi în mai multe state din Orientul Mijlociu, urmările încep să se simtă şi în Europa. Milioane de sirieni au fugit din calea ororilor comise de regimul lui Bashar al-Assad şi de reţeaua teroristă Stat Islamic, adăpostindu-se inițial în ţările din imediata proximitate. Acolo au beneficiat de un sprijin nesemnificativ din partea comunităţii internaționale, refugiaţii luând decizia de a se deplasa spre nord. Germania a reprezentat pentru majoritatea imigranţilor un tărâm al făgăduinţei, mai ales după ce Angela Merkel a adoptat politica uşilor deschise.

Deciziei susţinută de Angela Merkel pentru acceptarea de imigranţi a reprezentat un subiect important pentru politica internă europeană şi nu doar pentru Germania. Multe dintre statele membre UE nu au fost de acord cu abordarea Germaniei, aspect ce a generat tensiuni în interiorul Blocului comunitar. Sute de mii de oameni au ajuns la porţile Europei în vara anului 2015, mulţi dintre ei plătind cu viaţa pentru a ajunge pe bătrânul continent. În acest context, Angela Merkel a anunţat că ţara sa va întinde o mână de ajutor. Iată că acest subiect fierbinte al migranţilor revine ca actualitate şi importanţă în viaţa politică a Germaniei, cu impact şi asupra alegerilor de mâine.