"Riscuri imediate" în economia mondială

Economia lumii, riscurile în evoluţia ei, principalele direcţii globale în discuţia celor mai importanţi lideri mondiali, care se întâlnesc, în scurt timp, la Deauville, în Franţa, dar analizată şi la Bucureşti de unul dintre cei mai cunoscuţi economişti, Nouriel Roubini, celebru pentru previziunile şi avertismentele pe care le lansează şi care, ulterior, se confirmă, în mare parte.

Creştere mai înceată decât cea aşteptată pentru marile economii, criza zonei euro şi conflictele din regiunile producătoare de materii prime sunt principalele probleme cu care se confruntă economia mondială şi riscuri imediate, pe care le semnalează Nouriel Roubini.

Printre elementele pozitive privind evoluţia economiei mondiale, Nouriel Roubini a amintit faptul că, în ciuda riscurilor potenţiale, există creştere economică atât în state dezvoltate, cât şi ţări emergente. În plus, riscuri cum ar fi deflaţia, colapsul zonei euro sau dubla recesiune sunt mai reduse acum decât în urmă cu un an, iar situaţiile financiare ale marilor companii s-au îmbunătăţit subtanţial şi sunt solide, şi, odată cu revenirea încrederii, acestea vor putea cheltui banii economisiţi pentru creare de locuri de muncă sau investiţii.

Un alt element pozitiv semnalat de Nouriel Roubini este faptul că ţările emergente contribuie mai mult la produsul intern brut mondial, cu efecte pozitive asupra economiei globale.

Cu toate acestea, certitudinea persistă şi se pot manifesta, în continuare, o serie de riscuri potenţiale, cum ar fi creşterea sub aşteptări a statelor dezvoltate, probleme cu datoriile suverane, riscul unui impact negativ al economiei Statelor Unite asupra celei globale, supraîncălzirea unor economii emergente cu efecte asupra creşterii inflaţiei şi pericol de aterizări dure ale acestora, turbulenţele din Orientul Mijlociu şi impactul lor asupra preţului petrolului, dar şi pericolul ca pieţele să nu îşi fi revenit suficient şi să fie afectate puternic de retragerea treptată a stimulentelor care au fost introduse pentru combaterea efectelor crizei.

Despre România, Nouriel Roubini a dat-o chiar ca exemplu, alături de Ungaria şi de Bulgaria, spunând că aici, după ce s-au implementat măsuri dureroase şi dificile de austeritate, încep să se vadă acum efectele acestora.

El a atras, însă, atenţia că reformele trebuie continuate, la fel şi austeritatea fiscală, pentru că numai prin asigurarea unor fundamente economice bune te poţi asigura că vei reduce la maximum efectele unor eventuale şocuri externe.

Întrebat despre posibilitatea ca România să poată adera la zona euro în 2015, Nouriel Roubini a spus că mai este mult până atunci şi că important este ca ţara să fie complet pregătită pentru aderare, pentru a nu se confrunta cu problemele pe care le are acum Grecia.

Şi a adăugat că, realistic vorbind, e puţin probabil ca ţara noastră să intre în zona euro în 2015, deoarece, pe de o parte, probabil nu va fi complet pregătită, iar pe de alta, în urma problemelor cu Grecia, membrii zonei euro vor fi reticenţi în a accepta noi state, dacă nu sunt convinşi că nu vor exista efecte negative.

Nouriel Roubini a concluzionat că important este să ai fundamente economice bune, şi mai puţin data la care vei adera sau nu la zona euro.