Băncile, implicate în "atragerea fondurilor europene"

Un nou apel adresat de Ministerul de Finanţe băncilor cărora le cere să se implice mai mult în procesul de accesare a fondurilor europene în contextul eforturilor autorităţilor de a creşte gradul de absorbţie.

Autorităţile acceptă însă că birocraţia este una dintre principalele dificultăţi pe care le întâmpină cei care vor să ajungă la banii europeni alocaţi României.

"Avem peste 28 de mii de proiecte depuse, în valoare de peste 53 de miliarde de euro. Au fost semnate peste 5.700 de contracte de finanţare, aproximativ 12,8 miliarde de euro din care fonduri de la UE - peste 10,2 miliarde de euro. Când este vorba despre finalizare sigur că aici avem mult de lucru.

"Plăţi către beneficiari: 2,41 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 11,9% din alocarea pentru perioada 2007-2013", spune Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice, marţi dimineaţă, la o conferinţă pe tema finanţării europene ca principal motor de relansare economică în România

O soluţie care ar putea determina o mai bună utilizare a fondurilor europene o reprezintă crearea unui mecanism flexibil, de realocare a fondurilor neutilizate, a spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea.

În ecuaţia cu băncile, beneficiarii au două probleme: cofinanţarea proiectelor este precedată de încheierea unei înţelegeri prin documentul numit "Scrisoare de confort".

Atunci beneficiarul plăteşte un comision băncilor de 0,5% din valoarea garanţiei. El nu mai primeşte însă suma înapoi dacă proiectul nu este aprobat, iar o altă problemă este legată de plata în avans a TVA pentru care beneficiarii ar dori sprijinul băncilor comerciale.

În anul 2010 suma alocată de la buget pentru cofinanţarea proiectelor europene a fost de 13 miliarde de lei, iar în anul 2011 de 13,5 miliarde de lei.

Pentru 2012 este prevăzută o sumă de peste 22 de miliarde de lei, a spus ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu.

Nevoia de cofinanţare a proiectelor europene este mai mare decât permit veniturile bugetare şi de aceea ministrul finanţelor publice a făcut apel la o implicare mai mare a băncilor comerciale.

Absorbţia fondurilor europene a fost în mare parte blocată de verificările excesive în domeniu, a mai spus Gheorghe Ialomiţianu.

În acordul încheiat de România cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, o prioritate o reprezintă atragerea fondurilor europene, şi ţara noastră va beneficia de expertiza organismelor financiare internaţionale.

Sectorul agricol beneficiază de 11 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, sumă care reprezintă 37% din banii prevăzuţi de UE pentru România pe perioada 2007-2014, a spus ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără.