Revista presei economice, 7 iunie

Sub titlul "Ziua cea mai lungă pentru guvernul Boc", Ziarul Financiar scrie : "Situaţia este delicată pentru executiv care are emoţii legate nu de ce va face opoziţia, ci de modul în care vor vota proprii parlamentari".

"Putem visa la creştere economică abia din 2011" se intitulează articolul pe care Curierul Naţional îl consacră revizuirii prognozei pe anul în curs de către banca ING de la +0,9% la -1,4%. La rândul ei, Erste Bank consideră că "există puţin loc pentru o revenire rapidă a economiei, în condiţiile scăderii consumului şi a încrederii populaţiei", scrie cotidianul amintit.

Ziarul Financiar se ocupă de ceea ce el numeşte "Blestemul banilor din privatizări : nimeni nu poate să spună pe ce au fost cheltuite miliardele de euro" (...) "România a vândut în ultimii zece ani cele mai valoroase active ale statului. Autorităţile au promis să folosească miliardele de euro astfel încasate pentru a moderniza infrastructura de transport, din sănătate şi educaţie. Cifrele bugetelor din anii "marilor privatizări" arată însă numai creşteri explozive ale cheltuielilor cu salarii şi pensii, în timp ce cheltuielile pentru investitii nu au reuşit să ţină pasul".

O analiză realizată de Gândul relevă că "statul cheltuieste în continuare cu peste 20% mai mult decât are". Ca urmare "avem nevoie de credite noi pentru a plăti pe cele vechi şi a acoperi deficitul bugetar". Ziarul estimează că "România trebuie să se împrumute încă 5,2 miliarde de euro chiar dacă taie salariile şi pensiile".

In Săptămâna Financiară citim că "se ştia din 2004 că se prabuşeşte sistemul de pensii. (...) Criza mondială n-a provocat, ci doar a accelerat dezintegrarea sistemului de asigurări sociale de stat. (...) Incă din 2004 era clar că structura sistemului public de pensii încalcă pur şi simplu legile elementare ale logicii şi aritmeticii".

Sub titlul "Banii de calamităţi inundă conturile clientelei politice', Săptămâna Financiară estimează că "Fondul de rezervă al guvernului nu ar mai trebui să funcţioneze deoarece nu există un control strict al modului în care se consumă banii, premierul fiind cel care stabileşte cine are parte de finanţare şi cine nu". După părerea săptămânalului citat, "actualul premier şi-a băgat mâinile până la cot în Fondul de rezervă al guvernului" pentru a finanţa cămine culturale, biserici şi alte obiective de interes local.

În acest răstimp, agricultura a ajuns "aproape de fundul sacului", relevă Curierul Naţional. "Statul nu a achitat nici măcar jumătate din subvenţiile restante pe 2009."