Revista presei economice, 28 mai

Unde s-au dus şi se duc banii, atât cei veniţi din străinătate, cât şi cei drămuiţi de populaţie, cât au strâns din salarii angajaţii Ministerului Economiei sau cât au pătimit letonii şi ungurii pentru a vedea o luminiţă palidă la capătul tunelului crizei.

Banii nu au ajuns unde trebuie - susţine prim vice-preşedintele Băncii Naţionale, Florin Georgescu, potrivit unui material pe această temă, publicat deCurierul Naţional.

Al doilea om în ierarhia BNR, după Mugur Isărescu, consideră că investiţiile străine în perioada 2000 - 2008, au generat locuri de muncă şi creşterea veniturilor, dar structura lor nu a fost potrivită pentru România.

Potrivit lui Georgescu, banii care au ajuns în ţară au contribuit negativ la crearea unui model economic nesănătos, bazat pe comerţ, intermediere financiară, construcţii şi tranzacţii imobiliare.

O analiză critică asupra absorbţiei fondurilor europene a făcută ieri şeful Finanţelor, Sebastian Vlădescu, scrie ziarul Bursa.

Între cauzele enumerate de el, sunt birocraţia, lipsa de pricepere şi influenţa politică.

Parcă pentru a anula din tristeţea constatării ministrului Finanţelor, o ştire apărută în aceeaşi publicaţie ne face cunoscut faptul că Fondul de garantare a creditelor rurale a făcut rost recent de 220 de milioane de euro.

Banii pot fi utilizaţi, inclusiv pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole sau a turismului rural. Mai rămâne ca şi autorii proiectelor să poată intra rapid în posesia lor.

Tot din Bursa aflăm că sectorul bancar este competitiv şi nu lipsa concurenţei împiedică avansul creditării, după cum susţine Nicolae Cinteză, unul din reprezentanţii Băncii Naţionale.

De altfel, Cinteză este contrazis, oarecum, de faptul că în luna aprilie, creditarea şi-a revenit uşor, după luni bune de descreştere.

Din Ziarul Financiar aflăm că pe fondul prudenţei generate de criză, populaţia a redevenit în primul trimestru al lui 2010 creditorul net al sistemului bancar.

Cu alte cuvinte, bancherii au ajuns din nou să ia mai mulţi bani de la populaţie decât împrumută.

Ziarul Financiar face şi o analiză asupra efectului măsurilor de austeritate în ţări, precum Letonia şi Ungaria.

Astfel, reducerea salariilor din sectorul public cu 25 la sută împreună cu disponibilizarea a 20 la sută din numărul total al bugetarilor în Letonia şi creşterea TVA cu 5 la sută sau îngheţarea salariilor şi eliminarea celei de-a 13-a pensii în Ungaria, au făcut ca aceste state să înceapă să îşi revină, dar efectele imediate au fost dramatice.