Revista presei economice, 3 noiembrie

Întreaga presă economică se aşteptă ca Banca Naţională să lase neschimbate dobânda cheie şi rezervele minime obligatorii ale băncilor.

"Dobânda cheie rămâne la minimul istoric", titrează Bursa, relevând că "majorarea TVA şi amânarea consolidării fiscale au întrerupt ciclul de scădere a ratei cheie".

Decizia BNR este este "o soluţie de echilibru între activitatea economică slăbită şi rata de inflaţie ridicată", îi citează Bursa pe analiştii ING Bank.

Analiştii băncilor străine contrazic optimismul FMI privind evoluţia economiei româneşti din trimestrul 4, anticipând o scădere, citim în Ziarul Financiar.

Acesta relevă, într-un alt articol, că "producţia îşi revine în cele mai mari economii europene". "Sectorul de producţie din zona euro a înregistrat o accelerare a creşterii în octombrie, pentru prima dată în ultimele trei luni".

Acelaşi cotidian reaminteşte pe de altă parte, într-un articol semnat de Adrian Vasilescu, că în ţara noastră "inflaţia anuală a urcat, în loc să coboare, ajungând la 7,77%, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană", iar "Banca Naţională are un singur obiectiv: combaterea inflaţiei".

"Dar" - adaugă consilierul guvernatorului BNR - "măsurile luate de Banca Naţională se cer a fi cuplate cu politici active, fiscale şi salariale. Şi cu acţiuni energice de restructurare".

Sub titlul "Cine şi cum să controleze miliardele de la Bruxelles sau miliardele statului date pe achiziţii", Ziarul Financiar încearcă să răspundă la întrebarea: "Cum să faci ca sistemul de achiziţii publice şi legislaţia în domeniu să nu blocheze atragerea fondurilor care, în această criză ce se prelungeşte, devin vitale nu doar pentru companiile private, ci şi pentru sectorul de stat".

Achiziţiile publice propriu zise reprezintă "o piaţă de 13 miliarde euro (peste 9% din PIB), la care se adaugă alte circa 10 miliarde de euro achiziţiile făcute de companiile în subordinea statului. Acestor fonduri li se adaugă miliarde de euro, "bani nerambursabili de la Uniunea Europeană, care nu pot fi obţinuţi în absenţa unui sistem de licitaţii publice - când este vorba de bani ceruţi de autorităţi - bine pus la punct şi a unor competiţii corecte între ofertanţi", scrie Ziarul Financiar.

"Experienţa din trecut nu este încurajatoare". Doar 2% din fondurile puse la dispoziţia ţării noastre de Uniunea Europeană prin programele de preaderare au fost aborbite.

"Finanţările postaderare nu arată nici ele mai bine." In jur de 7% din din cele 19 miliarde de eurofonduri structurale destinate României până in 2013 au fost efectiv atrase.

"Legea achiziţiilor publice din 2006 a fost modificată destul de serios în această vară.

Ce s-a încercat a fost blocarea trucării de licitaţii prin acea posibilitate legală ca un contract iniţial să poată să fie umflat ulterior prin contracte adiţionale.

Modificările legislative au redus şi numărul de contestaţii depuse în cadrul unor licitaţii, contestaţii care blocau practic, demararea proiectului, dar reprezentau şi o sursă de şantaj (...) Insă au crescut contestaţiile pe realizarea caietelor de sarcini.

Este vorba de acea "obişnuinţă" a contractelor cu dedicaţie, când în caietele de sarcini apar condiţii ce pot fi îndeplinite doar de o firmă anume", scrie Ziarul Financiar citându-l pe şeful Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Bogdan Lehel Lorand.

Presa economică relatează şi despre declaraţia preşedintelui Traian Băsescu că este o falsă impresie că Ordonanţa 50 privind contractele de credit pentru persoane fizice ar reprezenta o acţiune retroactivă, aşa cum susţin bancherii. "De patru luni, Ordonanţa 50 a pus clienţii şi băncile în două tabere diferite.

Disputa încă nu a fost tranşată", scrie Ziarul Financiar. În vreme ce Curierul Naţional titrează: "FMI, o centură de siguranţă... pentru bănci".