Revista presei economice, 1 noiembrie

Sub titlul "Miza ordonanţei 50 a devenit miza acordului cu FMI", Ziarul Financiar scrie că aplicarea ordonanţei, "prin care sunt stabilite condiţii mai transparente pentru creditele consumatorilor şi pentru împrumuturile aflate în derulare, a devenit subiectul unui conflict deschis între guvern şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care condiţionează continuarea acordului de finanţare de modificarea sau chiar abrogarea noilor reglementări".

Ziarul Financiar citează o declaraţie pe care i-a făcut-o semnatarul ordonanţei, fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu: "Cred că se exagerează atunci când se invocă pierderi majore pentru bănci, ordonanţa funcţionează deja de câteva luni şi n-am văzut pe nimeni plecând din această cauză". Vlădescu afirmă în acelaşi timp că băncile au profitat de insuficienta educaţie financiară a clienţilor şi de o anumită naivitate.

Curierul Naţional publică un articol intitulat "Negocierile cu FMI au intrat în impas din cauza Ordonanţei 50", în care citim şi că "Misiunea comună FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială este intransigentă şi în privinţa arieratelor, unde a impus de asemenea ca precondiţie pentru acordarea următoarei tranşe plata unor sume consistente.

Curierul Naţional îşi pune prima pagină sub titlul "Statul trebuie să plătească la timp!". "Intreprinzătorii solicită aplicarea imediată a Directivei privind combaterea plăţilor întârziate" care "au atins cote alarmante, în ciuda faptului că FMI a cerut de fiecare dată Guvernului să-şi achite datoriile. "În aceste condiţii, numai în sectorul construcţiilor arieratele depăşesc 1,2 miliarde de euro şi sunt întârzieri mai mari chiar şi de 12 luni.

Aceste datorii creează probleme firmelor, care pentru a nu intra în faliment sunt nevoite să se împrumute de la bancă, unde dobânzile nu sunt deloc avantajoase".

"Acumularea de arierate este unul dintre factorii care împiedică revenirea economieipentru că afectează fluxurile de lichidităţi ale firmelor", scrie şi Ziarul Financiar.

"Deşi Guvernul s-a angajat în faţa Fondului să reducă arieratele către sectorul privat, la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Iar FMI a fost îngăduitor, acordând de fiecare dată derogările solicitate".

Ziarul Financiar relevă într-un alt articol că, "deşi Guvernul a plătit 2 miliarde de lei în contul datoriilor către companiile furnizoare din sănătate, imediat au apărut noi arierate, facturi neachitate de mult timp, dar care nu erau înregistrate şi nu au fost luate în calcul. Această situaţie nu e doar în sănătate, se regăseşte şi la transporturi, la alte proiecte de infrastructură, mai ales la autorităţile locale".

Ziarul Adevărul publică un articol în care relatează despre intenţia democrat-liberalilor de a lua locurile altor partide într-o serie de instituţii aflate în subordinea parlamentului revendicând mai multe posturi din conducerea acestora.

Printre instituţiile vizate se află şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, "autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital", dar şi Curtea de Conturi, "instituţie care desfăşoară controale în privinţa corectitudinii cheltuirii banilor publici".

Ziarul Financiar publică un articol consacrat reţelei rutiere din ţara noastră. "România are în prezent doar 321,3 kilometri de autostradă construiţi, şi asta în decurs de mai bine de 40 de ani. (...) România este codaşă în Europa Centrală şi de Est şi în ceea ce priveşte calitatea drumurilor, doar 57% dintre acestea fiind asfaltate, în condiţiile în care în Cehia nu există niciun kilometru de drum nepavat, iar în Bulgaria, cel mai sărac stat al Uniunii Europene, 99% dintre drumuri sunt asfaltate".