Profesor Adrian Mitroi, ASE: Priceperea financiară este obligatorie astăzi pentru toată lumea

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Economia României a avut, conform Institutului Național de Statistică, o creștere ușoară de 0,6 % în 2025, an pe care l-am încheiat însă cu o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive pe minus. Produsul intern brut a fost în trimestrul patru din 2025 mai mic cu 1,9 % comparativ cu trimestrul precedent, după ce și trimestrul al treilea consemnase o scădere față de trimestrul al doilea, estimat acum de INS la 0,1%.

Printre atâtea elemente statistice trebuie să descifrăm exact ce se întâmplă și care sunt perspectivele pentru 2026. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este Adrian Mitroi, profesor universitar de finanțe comportamentale de la Academia de Studii Economice București. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Domnule profesor, ne reîntâlnim, nu de alta, dar ca să înțeleagă fiecare dintre noi: ce înseamnă recesiune tehnică și cum s-a ajuns aici?

Este doar o definiție și vreau să nu îi dăm prea mare importanță. E o definiție inventată, în principal, să știți, pe bursele de capital - acolo unde să știți că pe bursele de capital ceea ce noi percepem ca știri negative - șomaj, inflație, creștere economică insuficientă - aceste burse de capital privesc cu ochii mult mai îngăduitori decât privim noi. Pentru că productivitatea factorilor de producție - știu că sună un pic profesorial, așa - este lucrul cel mai important, este avantajul competitiv, adică cât de eficient o economie își alocă resursele: umane, de capital, pământul, inovația, toate lucrurile care contează astăzi. Și această notă pe care o primim și care reflectă un fapt pe care noi îl simțeam deja de câteva luni, îl știam, da, că economia încetinește și toate măsurile acestea fiscale dure luate în ultimele șase luni, plus renunțarea la schema de ajutor pentru energie, plus așteptarea despre renunțarea la schema de ajutor pentru gaz, toate astea ne-au modificat comportamentul nostru. Românul este un consumator prin definiție, ne place să facem asta, am făcut mai puțin chiar și de sărbători și era firesc să vedem acest gen de cifre. Ele nu sunt substanțial de îngrijorat - probabil 1,9 % sună destul de mult, dar asta înseamnă că noi, pentru tot anul acesta, nu ne așteptăm, cum spuneați dumneavoastră, anul trecut am avut în 2025 0,6 %, este foarte mică într-o economie chiar și europeană care crește ceva la dublu. Anul acesta probabil tot în același ordin de mărime suntem - adică salariile, asta este de fapt ce voiam să vă spun, nominale cel puțin, vor rămâne tot pe aici: salariile, veniturile, pensiile. Ce nu va rămâne aici va fi inflația aceasta /haotică/, care va lua din puterea de cumpărare și creșterea anemică, cu inflație, dar, din fericire, cu un șomaj încă în control, arată că modelul de expansiune economică, consum, deficite gemene. Ce înseamnă deficit gemen - și cel bugetar, avem nevoie de mai mulți bani decât producem și trebuie să îi împrumutăm, ne costă enorm de scump asta; celălalt deficit, importăm mai mult decât exportăm, de aceea le spunem deficite gemene, așa că trebuie să mutăm, așa, ca la mașini, un pic către motoarele hibride, da? Deci nu mai merge doar consum, cum era motorul pe combustie internă, trebuie să ne mutăm către un motor bazat pe mai multă productivitate. Acum face sens, probabil, rotund ceea ce vreau să vă spun. Noi trebuie să fim mai productivi, mai eficienți în ceea ce facem, nu doar eficace să creștem economic, să îmbunătățim nivelul de trai, dar trebuie să o facem mai eficient, să exportăm mai mult și să fim mai practici și mai eficienți pentru ceea ce vrea economia mondială acum. Noi nu mai servim modernitatea economiei mondiale de acum, ea merge înainte cu niște pași foarte grăbiți. Atunci această stagnare economică este o presiune pe modelele noastre de business, dar să nu mai vorbim și pe modelul nostru administativ, apropo de ultima frază, de 16 februarie, e o zi care are și o conotație istorică, învățam cu pruncii la școală conotația grevei de la Atelierele Grivița, dar mai are și conotația, nu știu dacă știați, în 1968, România a trecut la modelul de județe administrativ și mă gândeam că și în contextul ăsta, probabil că trebuie presiunea pe reformă administrativă a cheltuielilor statului să fie subiectul zero la ordinea zilei, pentru că noi la nivel personal ne-am dat efortul, am făcut plata, ca să spun așa, cu taxe și impozite mai mari.

Da, scuze, Daniela, pentru cei care poate nu-și amintesc, 16 februarie 1968, nu? Când s-a trecut de la raioanele sovietice la județe.

Exact, exact, da, bravo, da.

Dar, domnule profesor, pentru firme, companii, planurile de investiții sau planurile de afaceri rămân valabile sau trebuie reevaluate?

Trebuie reevaluate, este o întrebare dură și profesionistă, trebuie reevaluate pentru că lucrurile se schimbă, știți din ce condiție se schimbă? Din costurile de oportunitate, pentru că dacă nu faci reformă la timp, ca și în familie, ca și în educație, ai un cost de oportunitate, pierzi oportunitățile care urmează, iar oportunitățile sunt scumpe. Faptul că noi ne îndatorăm și avem un deficit, în principal cel bugetat, care, foarte greu, ați văzut ce greu îl corectăm, cu asemenea efort şi noi doar am reușit, doar un singur punct procentual, tot acolo suntem, într-o zonă destul de inconfortabilă, 6,5-7% înseamnă mult pentru deficite în care Europa și zona euro operează cu cifre, probabil, la jumătate. Și atunci, aceste planuri de afaceri de care mă întrebaţi, dar și cel la nivel personal, sunt, probabil, nu amânate și sunt, mai corect ar fi spus, sunt mult mai bine gândite acum, pentru că ele trebuie să facă față şi să reziste, în primul rând, planul de afaceri, la scenarii. Și unul din scenariile cu mare probabilitate este continuarea acestei stări de creștere mică, inflație mare, incertitudine geopolitică. Toate astea se văd în aceste planuri de afaceri, care își modifică interesul, nu mai sunt atât de interesante, pentru că, de exemplu, costul de finanțare al lor este prea mare. Deși am trecut cu bine de o evaluare de rating, știți, nota aia pe care ne-o dau la câteva luni agențiile de rating, săptămâna trecută a fost Agenția Fitch, urmează încă două agenții, dar cred că vom trece cu bine. Ce vă spuneam chiar la început, vedeți că evaluatorii noștri externi, agenții de rating, sau finanțatorii, ei percep bine, suferința noastră economică e percepută ca un pas înainte spre disciplină fiscală, spre productivitatea de care vă spuneam. Și atunci, ce noi percepem ca și dificultăți economice, de cei care ne finanțează aceste deficite este perceput ca un semnal că suntem pe drumul cel bun. Această dilemă spune că planurile de afaceri de care mă întrebaţi probabil vor fi restructurate, regândite, pentru că ele se finanțează mai incert acum și la dobânzi mai mari. Când dobânzile sunt mari și planurile sunt mai puține.

Ar trebui să fim mai atenți, cu siguranță, la modul cum cheltuim, dar și la investițiile personale?

O, da, e primul lucru pe care poți să-l faci - deci ai două, poți să apeși pe venituri, dacă poți și dacă ai aceste oportunități - nu mai sunt cum erau altădată - sau poți să apeși pe ce îţi este cel mai la îndemână, cheltuielile, da? Și atunci, dacă ei, că vorbeam mai devreme de productivitate și de eficiență - păi cum ai putea să fii mai eficient aici? Nu știu, prima observație pe care aş putea să o fac este să folosești toate produsele financiare, adică să le înțelegi pe care le folosești, să îți bați capul și să pricepi, nu trebuie să ai școală pentru ele și să ai pricepere foarte multă. Așa cum știţi foarte bine, fiecare dintre noi avem o pricepere pe care o știm, fiecare are ceva, dintre noi, dacă vă uitați, există ceva frumos în fiecare din noi. Priceperea financiară este obligatorie astăzi pentru toată lumea, cum este cea, de exemplu, de a, nu știu, de a mânca îngrijit sau de a fi atent când treci strada, este obligatorie pentru cetățeanul modern astăzi, să știţi. Şi vă dau exemplul cel mai la îndemână care îmi vine, este: unde sunt banii tăi acum, banii cash? Îi ai cash la bancă, ei nu produc absolut nimic acolo. Măcar dacă i-ai pune şi ţi-ai plăti datoririle pe care le ai și care te costă, nu știu, două cifre te costă, 10%. Tu, bănuții aceia decât să-i lași să dospească în favoarea băncii acolo, plătește măcar datoriile, dacă nu ai ambiția să cumperi titluri de stat, de exemplu, sau să-ți faci un depozit bancar. Nu lăsa bănuții aceia, care sunt foarte greu economisiți de către tine, să stea acolo degeaba, da? Pune-i la lucru, măcar plătește-ți o datorie cu ei și tot va fi ceva mai grozav. Atenție că vine sfârșitul lunii martie și este cadența impozitelor și taxelor locale, da? Așa că trebuie să avem grijă ce facem. Sfatul meu este, dacă aveți un card de credit, al doilea sfat, folosiți un card de credit. Ştiu că el pare un produs foarte critic și un produs al oamenilor bogați. Nu, nu. Noi la cursul de finanțe personale exact așa îl avem. Cardul de credit este instrumentul oamenilor cu venituri modeste. Îl folosești cardul de credit pentru plata facturilor și pentru plata impozitelor. Ai câștigat un pic de timp, îți faci un pic de ordine în finanțele personale. Mai ai o lună pe factură. Ştiți că ele vin cu o lună. Ai câștigat o lună. Mai ai pe cardul de credit o perioadă de graţie de vreo 55 de zile. Îl plătești la salariul tău și apoi al sotiei. Dar uitați-vă cum ai câștigat trei luni de zile, să îți faci un pic de ordine în finanțele personale. Plătești cardul la timp, să nu cumva să intri în zona dobânzii destul de mari, care vine după cele două luni de zile și ai reușit un pic să ieși din perioada aceasta incertă și să ieși în primăvară. Deci ce voiam să vă spun, un pic de efort educativ trebuie să facem fiecare din noi pe finanțele personale.

Nu întâmplător se tot vorbește despre educația financiară. Mi-aţi amintit de luna martie, 1 martie, 8 martie. Ne-om descurca și cu cardul de credit. Cu mulțumiri și cu siguranță vom mai discuta, pentru că datele de la INS vin periodic și știm exact cum se raportează România, evident, din punct de vedere economic. Adrian Mitroi, profesor universitar de finanțări comportamentale, invitatul de la Academia de Studii Economice București, invitatul de astăzi al "Apelului matinal"./editor Florin Lepadatu/